"Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.” (I Corinteni 13, 1-13)

O poezie despre iubirea lui Hristos pentru oameni

Pâine cu lacrimi

La poarta unei vile arătoase
O cerşetoare se opri,
De două zile nu mâncase
Nici ea, nici pruncul adormit.
O servitoare îi deschise,
Privind cu silă şi dispreţ
La amărâta cea desculţă
Şi la copilul cu păr creţ:
Du-te de-aici, du-te departe!
Tu nu vezi ce murdară eşti?
Cine te-a pus să faci copilul?
Mai bine du-te să munceşti!
Biata femeie, ruşinată,
Se-nepărtă încet, încet…
Era o fiică renegată
Care fugise cu-n student.
Pierduse orice demnitate
Fără un soţ şi fără casă,
Însă, de cel lovit de nedreptate
Românilor puţin le pasă!
Bărbatul chipeş dispăru deodată,
Fără vreo urmă, fără explicaţii,
El nu se aştepta să fie tată
Şi nu dorea, desigur, complicaţii!
Iar ea, naiva şi sărmana,
Cu pruncul atârnat de gât,
Fu nevoită să-şi câştige hrana
Din milostenii şi cerşit…
O, dragul mamei, nu am lapte
Şi nici măcar un colţ de pâine;
Vom merge astăzi mai departe
Şi vom spera într-o minune!
Minune-a fost ori pură întâmplare?
În iarba deasă, lângă drum,
Descoperi o pâine mare
Cu un îmbietor parfum!
Îţi mulţumesc, Doamne, Mărite,
Pentru iubirea Ta cea vie,
Mă voi ruga şi mai fierbinte,
Doar voia Ta în viaţa mea să fie!
Taci, nu mai plânge, taci, copile!
Spuse femeia cea flămândă.
O să avem şi fericire,
O să avem şi noi izbândă!
Uite, azi am primit un dar,
Nu vom pieri, ne vom salva!
Îi spuse mama, legănându-l rar,
Iar pruncul adormi în poala sa.
Şi cum stătea ea şi privea
Spre drumul lung şi prăfuit,
Deodată auzi un glas ce îi părea
Firav şi stins, de suflet chinuit.
Sub un salcâm cu flori împodobit
Văzu o biată bunicuţă gârbovită.
Fetiţă dragă, vino şi-mi ajută,
Puterile de tot m-au părăsit!
Trec oamenii pe drum, nici nu se uită,
Iar eu nu pot de-aici să mă ridic!
Degrabă cerşetoarea o ascultă
Şi se pornesc la drum cu greutate,
Dar Dumnezeu mereu te-ajută
Când sari în ajutorul unui frate!
Şi de atunci destinul s-a schimbat
Pentru umila cerşetoare-
Ea dobândi sălaşul mult visat
Şi chiar o mamă iubitoare!
Toţi cei cu sufletul curat
Îşi vor găsi o binecuvântare,
Cât timp mai este un creştin adevărat
Şi încă este dragoste sub soare!

Daniela Ghigeanu,
13 iunie 2014
Ziua Sfântului Anton de Padova,
din volumul în lucru „Scaunul din livadă”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: