"Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.” (I Corinteni 13, 1-13)

Rugăciunea de miercuri seara 24 aprilie 2013 este:

Acatistul Sfintelor Patimi ale Mântuitorului

Sursa: http://www.sarbatori-crestine.ro/rugaciuni/acatiste-catre-dumnezeu/acatistul-sfintelor-patimi-ale-mantuitorului/
Condacul 1:
Stăpâne Prea Înalte şi Doamne al cerului şi al pământului! Pre Tine, Împăratul Cel fără de moarte, văzându-Te mort pe lemn, făptura s-a cutremurat, cerul s-a spăimântat, temeliile s-au clătinat, iar eu, închinare cu mulţumire aduc patimilor Tale care pentru mine le-ai răbdat, rugându-mă ca tâlharul: Iisuse, Dumnezeul meu, pomeneşte-mă pre mine când vei veni întru împărăţia Ta!
Icosul 1:
Locul cetei îngereşti celei căzute voind cu noi a-l plini, nu de la îngeri am primit ajutorul, ci pentru noi om Te-ai făcut, ca pentru noi, cei omorâţi de păcat, să Te jertfeşti şi la viaţă să ne aduci prin jertfa Trupului Tău cel de viaţă făcător şi a Sângelui Tău cel prea scump. Deci, pentru iubirea Ta cea fără de margini, mulţumitori strigăm Ţie aşa:
Iisuse, Cel ce pre îngeri i-ai lăsat sus şi la oamenii cei căzuţi Te-ai pogorât;
Iisuse, Cel ce cu aceasta ai umplut locul cetei îngereşti celei căzute;
Iisuse, Cel ce pre om asemenea îngerilor l-ai făcut;
Iisuse, Cel ce pre el, cu Dumnezeieştile Tale Taine l-ai îndumnezeit;
Iisuse, Cel ce pre el cu hrană cerească l-ai hrănit;
Iisuse, mana cea adevărată;
Iisuse, pâinea cea pogorâtă din ceruri;
Iisuse, întărirea cea fără de vicleşug a inimii omeneşti;
Iisuse, hrana cea nepieritoare;
Iisuse, săturarea cea fără de moarte;
Iisuse, dulceaţa cea veşnică;
Iisuse, Dumnezeul meu, pomeneşte-mă pre mine, când vei veni întru împărăţia Ta!
Condacul 2:
Văzându-Te îngerul în luptă, a stătut înaintea Ta întărindu- Te, când cu păcatele noastre ca şi cu o sarcină grea Te-ai încărcat, căci Tu şi pre mine cel pierdut m-ai primit pe umăr şi Tatălui înainte m-ai pus, rugându-Te şi în genunchi căzând pentru mine, ca să strig Ţie: Aliluia!
Icosul 2:
Înţelegerea cea neînţeleasă a pătimirii Tale celei de bună voie iudeii n-au înţeles-o, când Tu, Doamne, celor ce noaptea cu făclii Te căutau le-ai grăit: “Eu sunt!” Iar ei înapoi căzând, apoi ca pe un răufăcător de rele Te-au legat şi Te-au dus. Către Tine deci, căzând cu frică ne rugăm:
Iisuse, Cel ca soarele, căutat-ai fost cu făclii;
Iisuse, Lumina lumii, urât ai fost de lumea cea întunecată;
Iisuse, Cel ce vieţuieşti în lumina cea neapropiată, împresurat; ai fost de puterea întunericului;
Iisuse, Fiul Cel fără de moarte al lui Dumnezeu, trădat ai fost la moarte de fiul pierzării;
Iisuse, întru Carele nu este vicleşug, sărutat ai fost cu vicleşug de către cel ce Te-a vândut;
Iisuse, Cel ce tuturor Te-ai dat fără de preţ, vândut ai fost pentru treizeci de arginţi;
Iisuse, Cel legat, Care rupi legăturile;
Iisuse, Cel legat, Care eşti nevinovat cu mâinile şi curat cu inima;
Iisuse, Cel legat, leagă patimile mele cele neîmblânzite;
Iisuse, Mielul Cel dus la jertfire;
Iisuse, Cel ce ai primit chipul robului, miluieşte-mă pre mine robul Tău;
Iisuse, Cel ce ai fost în asemănare omenească, îndreptează-mă pre mine, cel ce m-am asemănat animalelor;
Iisuse, Dumnezeul meu, pomeneşte-mă pre mine când vei veni întru împărăţia Ta!
Condacul 3:
Cu atotştiinţa Ta dumnezeiească ai prevestit ucenicului lepădarea cea întreită, iar el văzându-Te pre Tine, Doamne, Dumnezeul său şi Învăţătorul, amar a plâns. Caută spre mine Doamne şi îmblânzeşte inima mea cea învârtoşată ca să îmi spăl păcatele cu lacrimile mele, cântând Ţie: Aliluia!
Icosul 3:
Având putere după rânduiala lui Melchisedec, Arhiereul cel din veci, stătut-ai înaintea mai marilor arhiereilor, Stăpâne şi Doamne al tuturor, primind pătimire de la robii Tăi. Primeşte deci şi de la mine unele ca acestea:
Iisuse, Cel nepreţuit, fost-ai cumpărat cu preţ;
Iisuse, toată avuţia noastră cea răpită de tâlhari;
Iisuse, dorirea noastră a tuturor, Cel de Petru lepădat;
Iisuse, deplin Dumnezeu şi om, Cel de iudei batjocorit;
Iisuse, mângâierea mea, Cel ce ai fost părăsit de Apostoli;
Iisuse, Arhiereul Cel Prea Înalt, Carele ai intrat cu Sângele Tău întru cele sfinte;
Iisuse, Cel fără de întinăciune, curăţeşte-mă de întinăciune;
Iisuse, Cel lepădat de către cei păcătoşi, mântuieşte-mă de păcate;
Iisuse, Cel ce ai putere a lega şi a dezlega, iartă-mă pre mine;
Iisuse, Cel ce eşti mai înalt decât cerurile, înalţă mintea mea de la cele pământeşti;
Iisuse, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui, nu mă lepăda pre mine de la Faţa Ta;
Iisuse, Dumnezeul meu, pomeneşte-mă pre mine când vei veni întru împărăţia Ta!
Condacul 4:
Viforul omorului de om având iudeii înlăuntrul lor, s-au lepădat, ca fii ai tatălui diavolilor, de Tine Doamne, Cel ce eşti calea cea dreaptă, adevărată a vieţii. Noi însă, pre Tine Te mărturisim, puterea lui Dumnezeu, întru Care sunt păstrate vistieriile înţelepciunii, cântând : Aliluia!
Icosul 4:
Auzind Pilat cuvintele Tale cele înţelepte, ca pe un vrednic de moarte te-a dat pre Tine spre răstignire, deşi singur a mărturisit cum că nici o vină întru Tine n-a aflat. Mâinile şi-a spălat Pilat, iar inima şi-a spurcat. Noi, minunându-ne de taina Patimii Tale celei de voie, cu umilinţă strigăm:
Iiuse, Fiul lui Dumnezeu şi Fiul Fecioarei, muncit ai fost de fiii fără de legii;
Iisuse, Cel ce îmbraci cerul cu nori şi dai podoaba crinilor ţarinii, gol ai fost şi batjocorit;
Iisuse, Cel fără de vină, fost-ai biciuit de către păcătoşi;
Iisuse, Cel neacoperit, Care acoperi cu ape cele înalte ale Tale;
Iisuse, Cel săturat de rane, Carele ai săturat cinci mii de oameni cu cinci pâini;
Iisuse, Cel ce ai grăit oamenilor în stâlp de nor, legat-ai fost de stâlp;
Iisuse, Cel ce în loc de tribut ai primit răni nevindecate;
Iisuse, Cel ce pentru mine toată ziua ai fost rănit, vindecă rănile mele;
Iisuse, pământule Cel sfânt, Carele ai fost muncit de fiare cumplite, satură-mă cu pâinea vieţii;
Iisuse, piatra cea lovită, sfinţeşte-mă cu Sângele cel izvorât din coasta Ta;
Iisuse, nu este durere ca durerea Ta, mântuieşte-mă de boli;
Iisuse, Dumnezeul meu, pomeneşte-mă pre mine când vei veni întru împărăţia Ta!
Condacul 5:
Cu sângele Tău cel din Dumnezeu izvorâtor tot ai fost acoperit, Cel ce Te îmbraci cu lumina ca şi cu o haină; ştiu eu, zicea Proorocul; cu adevărat pentru ce îţi sunt roşite hainele Tale? Eu, Doamne, cu păcatele mele Te-am răstignit pre Tine. Însă Ţie, Celui ce ai fost rănit pentru păcatele mele, Îţi strig cu mulţumire: Aliluia!
Icosul 5:
Văzându-Te pre Tine mai înainte cu duhul, grăitorul de Dumnezeu Isaia, plin de răni şi fără de cinste, spăimântat fiind a strigat: “Văzutu-L-am pe El şi nu avea nici chip nici frumuseţe; iar noi privindu-Te pre Tine pe cruce, cu minunare şi cu credinţă strigăm:
Iisuse, Fiul Cel iubit al lui Dumnezeu Tatăl, Carele ai fost chinuit;
Iisuse, Cel ce de la picioare până la cap ai fost bătut;
Iisuse, Cel ce ai fost lovit cu trestie peste cap, pleacă spre smerenie capul meu;
Iisuse, a Cărui dreaptă se preamăreşte întru putere, primit-ai în Šdreata Ta cea sfântă trestia;
Iisuse, Cel ce ochii Tăi cei prealuminoşi întunecaţi cu sânge i-ai avut, întoarce ochii mei ca să nu vadă deşertăciunea;
Iisuse, a Cărui faţă ca soarele străluceşte, toată a fost scuipată;
Iisuse, Cel ce ai răbdat necinstiri, acum încununat eşti cu mărire şi cu cinste;
Iisuse, la Care nici îngerii nu pot privi, lovit ai fost peste obraz;
Iisuse, deşi ai făcut voia Tatălui Tău, bătut ai fost;
Iisuse, lucrătorul Cel ceresc, bătut ai fost peste spate de către cei păcătoşi;
Iisuse, frumuseţea cea dispreţuită şi batjocorită fără cruţare;
Iisuse, Cel ce ai fost rănit fără de număr peste tot trupul, vindecă-mă cu rănile Tale;
Iisuse, Dumnezeul meu, pomeneşte-mă pe mine când vei veni întru împărăţia Ta!
Condacul 6:
Propovăduitor al nevinovăţiei Tale s-a arătat Pilat, arătând poporului că n-a aflat întru Tine nimic vrednic de moarte; dar iudeii, ca nişte fiare sălbatice, văzând sângele Tău Cel preascump, scrâşneau cu dinţii asupra Ta strigând: “Răstigneşte-L! Răstigneşte-L pre El!” Doamne, mântuieşte-ne pre noi de scrâşnirea dinţilor celor întunecaţi şi vicleni ca să srigăm Ţie, sărutând rănile Tale: Aliluia!
Icosul 6:
Strălucit-ai în privelişte şi spre mirarea îngerilor şi a oamenilor. Veniţi dar, lui Iisus Celui, ce pentru noi a fost batjocorit, să I ne închinăm strigând:
Iisuse, sămânţa cea cerească căzută între spini;
Iisuse, îmbrăcămintea tuturor, Cel ce în batjocură ai fost îmbrăcat în haină de purpură;
Iisuse, Capul Bisericii, iar acum, ocara oamenilor celor răi;
Iisuse, Cel de o fiinţă cu Tatăl, acum batjocură a iudeilor;
Iisuse, Făcătorule a toate, acum chinuit de către făptura Ta;
Iisuse, Dumnezeu şi om, Cel ce în răni ai ştiut a răbda patimi;
Iisuse, dă-mi şi mie leac de căinţă, celui ce sunt rănit cu păcatele;
Iisuse, strălucirea Tatălui, luminează-mă;
Iisuse, Păstorul Cel bătut, izgoneşte duhurile cele rele care mă ispitesc;
Iisuse, cel ce cu păcatele Te-am răstignit,dă-mi leac de căinţă; Iisuse,
Dumnezeul meu, pomeneşte-mă pe mine când vei veni întru împărăţia Ta!
Condacul 7:
Vrând să izbăveşti pre om din robia vrăjmaşului, Te-ai smerit pre Tine înaintea vrăjmaşilor Tăi, Iisuse, şi ca un miel fără de glas spre junghiere dus ai fost; rane de pretutindenea răbdând, ca să-l vindeci cu totul pre om, care îţi strigă Ţie: Aliluia!
Icosul 7:
Minunată s-a arătat răbdarea Ta, când cei ce-Ţi treceau prin faţă Te huleau pre Tine; cu rane cumplite rănindu-Ţi Trupul Tău cel curat şi prea sfânt, şi cu sângele Tău pământul l-ai roşit. Pentru aceasta cu înfricoşare şi cu lacrimi strigăm Ţie:
Iisuse, bunătatea cea frumoasă, Cel ce ai pătimit pentru noi;
Iisuse, iubitorule de oameni, Care de oameni ai fost încununat cu spini;
Iisuse, Cel fără de patimă, patimi ai răbdat ca pre noi din patimi să ne slobozeşti;
Iisuse, Mântuitorule, mântuieşte-mă pre mine cel vinovat tuturor muncilor;
Iisuse, Cel blând şi umilit cu inima, călcat ai fost în picioare;
Iisuse, Cel ce pentru mine ai suferit chinurile cele amare;
Iisuse, Cel fără de patimi, răbdat-ai patimi până m-ai mântuit pre mine de patimi;
Iisuse, Dumnezeul meu, îndurarea mea, fără îndurare de toţi ai fost rănit;
Iisuse, Cel întunecat tot de sânge, luminarea mea, luminează-mă pre mine;
Iisuse, Cel fără de ajutor, întărirea mea, întăreşte-mă pre mine cel slăbănogit de păcate;
Iisuse, Cel fără de apărare, adăpostirea mea, primeşte-mă pre mine;
Iisuse, Dumnezeul meu, pomeneşte-mă pre mine când vei veni întru împărăţia Ta!
Condacul 8:
Minunat s-au arătat Ţie Moise şi Ilie pe Tabor, grăind pentru ieşirea Ta care o săvârşeşti acum în Ierusalim. Acolo însă văzând slava Ta, iar aici mântuirea noastră, o privesc strigând : Aliluia!
Icosul 8:
Peste tot trupul rănit fiind de către muncitorii cei fără de lege pentru marea mulţime a păcatelor mele, ocări şi munci ai răbdat; că unii pre Tine Te grăiau a fi împotriva Cezarului, alţii ca pe un răufăcător Te judecau; unii ziceau: “Ia-L, ia-L, răstigneşte-L!” iar alţii ca pe un tâlhar Te-au osândit. Deci, Dumnezeului Celui de toţi osândit şi dus la răstignire, cu lacrimi Ii zicem:
Iisuse, Cuvântul lui Dumnezeu, Cel ce nu ai răspuns cuvinte;
Iisuse, Cel dispreţuit mai mult decât Varava;
Iisue, puterea mea, Cel ce ai slăbit pe cale sub cruce, în ceasul scârbelor şi al necazurilor nu mă lăsa pre mine;
Iisuse, Cel dus în gărdină la moarte ca şi când ai fi răzvrătit poporul;
Iisuse, Cel socotit cu cei fără de lege;
Iisuse, Cel ce ai semănat sânge ca să răsară martiri;
Iisuse, Cel ce ai purtat Crucea toate le porţi cu puterea Cuvântului Tău;
Iisuse, Cel osândit, Judecătorul meu, nu mă osândi pre mine la întunericul cel mai dinafară;
Iisuse, Cel ce eşti puterea mea, înaintea sfârşitului meu nu mă părăsi pre mine;
Iisuse, Cel ce ai primit necinstirea, mărirea mea, nu mă lepăda pre mine de la mărirea Ta;
Iisuse, Fiule Cel Unul Născut al Tatălui, schimbă-mi necurata şi întunecata mea viaţă;
Iisuse, Dumnezeul meu, pomeneşte-mă pre mine când vei veni întru împărăţia Ta!
Condacul 9:
Toată firea s-a spăimântat văzându-Te pre Tine pe cruce răstignit; pe cer soarele şi-a ascuns razele sale, pământul s-a cutremurat, catapeteasma bisericii în două s-a despicat; iadul pe cei morţi afară i-a aruncat, iar noi ne închinăm la locul unde au stat picioarele Tale cântând: Aliluia!
Icosul 9:
Ritorii cei cu multă vorbă, deşi multe grăiesc, nu sunt în stare a aduce patimilor Tale mulţumire vrednică; sufletul şi trupul meu, inima şi toate mădularele mele pe care le-ai răscumpărat, cu umilinţă închinându-se Ţie, strigă aşa:
Iisuse, Cel ce ai fost pironit pe cruce, pironeşte păcatele mele;
Iisuse, pironeşte cu frica Ta trupul meu;
Iisuse, Carele de pe cruce mâinile către toţi ai întins, trage-mă şi pre mine cel rătăcit;
Iisuse, întinde îndurările Tale cele bogate şi către mine păcătosul;
Iisuse, Cel ce ca un mire ai intrat în cămara Ta;
Iisuse, Cel ce ai fost străpuns la mâini şi la picioare ca să ne descoperi comoara;
Iisuse, Cel ce din toată inima împărtăşeşti cu prisosinţă darurile Tale cele bogate;
Iisuse, Cel răstignit, Carele întinzi cerul ca o piele;
Iisuse, Cel răstignit, răstigneşte trupul meu dimpreună cu toate patimile şi poftele mele;
Iisuse, Cel ale cărui coaste au fost numărate, Tu numeri mulţimea stelelor;
Iisuse, dă-mi ca inima mea să nu dorească altceva decât numai pre Tine;
Iisuse, Dumnezeul meu, pomeneşte-mă pre mine când vei veni întru împărăţia Ta!
Condacul 10:
Voind să mântuieşti lumea, ai vindecat pe cei orbi, pe şchiopi, pe slăbănogi şi pe uscaţi; pre cei muţi şi surzi, pre cei neputincioşi şi cuprinşi de duhurile cele necurate. Pentru acestea Te-au răstignit pre Tine pe cruce, neştiind a cânta: Aliluia!
Icosul 10:
Iisuse, Împăratul Cel mai dinainte de veci, înaintea ochilor Tăi toate sunt goale; pre Tine, cel ce ai fost dezbrăcat de iudei, întunericul Te-a acoperit, când ai pătimit pentru neînfrânarea noastră. În toate ne-ai dat nouă ca să urmăm învăţăturii Tale şi să strigăm:
Iisuse, dragostea cea neurmată, celor ce Te-au răstignit pe cruce, păcat nu le-ai socotit;
Iisuse, Cel ce cu tare suspinare şi cu lacrimi în grădină Te-ai rugat, învaţă-ne şi pre noi a ne ruga;
Iisuse, băutura celor însetaţi, adăpat ai fost cu fiere;
Iisuse, Cel ce ai îndeplinit toate poruncile, împlineşte cererile mele;
Iisuse, Cel ce Ţi-ai dat Duhul Tău în mâinile Părintelui, primeşte duhul meu în ceasul morţii mele;
Iisuse, pacea cea adevărată, nu este pace în oasele mele, pentru neascultarea mea;
Iisuse, către Carele ridicăm mâinile, ai răbdat clătinare a capetelor asupra Ta;
Iisuse, Cel ce ai primit moartea, dă-mi mie viaţă fără de moarte;
Iisuse, Cel ce Te închini Tatălui, primeşte-mă pre mine cel ce mă închin Ţie;
Iisuse, Cel ale Cărui haine au fost împărţite, despărţeşte sufletul meu uşor de trup;
Iisuse, Cel ce ai nimicit puterea vrăjmaşului, din mrejele vrăjmaşului mă mântuieşte;
Iisuse, Dumnezeul meu, pomeneşte-mă pre mine când vei veni întru împărăţia Ta!
Condacul 11:
Cântare prea umilită Ţi-a adus Ţie Prea Curată Maica Ta: Te ştiu pre Tine Cel ce mai înainte de luceafăr din Tatăl eşti născut; văd că făptura Ta pătimeşte. Cel ce dai Duhul Tău în mâinile Părintelui Tău, primeşte duhul meu; nu mă părăsi pre mine, cel ce- Ţi cânt Ţie: Aliluia!
Icosul 11:
Ca un sfeşnic de lumină primitor a ars Prea Curata Fecioară, de iubire şi de durere de maică, pentru Tine, stând lângă crucea Ta, când Soarele cel adevărat a apus. Deci, dimpreună cu dânsa, primeşte rugăciunile acestea ca pe o ridicare a inimii noastre:
Iisuse, Cel ce Te-ai ridicat la înălţime, ca noi la cele înalte să ne gândim;
Iisuse, Cel Prea Curat, Carele pre Fecioara Maica Ta, ne-ai dăruit-o nouă, ca pe noi fecioria şi curăţia să ne înveţe;
Iisuse, Cel ce ai încredinţat cuvântătorului de Dumnezeu ucenic, pre aceea ce Te-a născut pre Tine, încredinţează-ne şi pre noi apărării Maicii Tale;
Iisuse, Cel ce primeşti sufletele noastre;
Iisuse, Cel ce tragi inimile oamenilor la iubirea Ta;
Iisuse, omorârea morţii, miluieşte-mă de moartea ce veşnică;
Iisuse, stricarea iadului, scapă-mă pre mine de iad;
Iisuse, învingătorul lumii, biruieşte mândria lumii şi pofta ochilor care vieţuiesc în mine;
Iisuse, Cel ce osândit ai fost ca un tâlhar, trage-mă pre mine către Tine;
Iisuse, Cel ce trimis ai fost în vie de către Tatăl, iar de către lucrătorii ei ai fost dus la moarte;
Iisuse, Cel ce eşti moştenitorul tuturor veacurilor, răstignit ai fost pe cruce;
Iisuse, Dumnezeul meu, pomeneşte-mă pre mine când vei veni întru împărăţia Ta!
Condacul 12:
Darul Tău dă-mi-l Iisuse, Dumnezeul meu; primeşte-mă precum ai primit pre Iosif dimpreună cu Nicodim, ca să aduc Ţie giulgiu curat, sufletul meu, şi cu miresmele faptelor bune să ung Prea Curatul Tău Trup şi să te am pre Tine în inima mea, ca să strig: Aliluia!
Icosul 12:
Cântând răstignirea Ta cea de bună voie, ne închinăm patimilor Tale Hristoase; credem împreună cu sutaşul că Tu eşti Fiul Cel adevărat al lui Dumnezeu, Cela cei vei veni pe nori cu putere şi slavă mare. Atunci nu ne ruşina pe noi cei răscumpăraţi cu sângele Tău, ca în veci cu mulţumire să strigăm:
Iisuse, mult pătimitorule, prin suspinarea Fecioarei, Maica Ta, răpeşte-ne pre noi de la plânsul cel veşnic;
Iisuse, Cel ce ai fost răstignit pe cruce ca o trestie clătinată de vânt;
Iisuse, Cel ce ai dat pentru mine picătura cea mai de pe urmă a Sângelui Tău;
Iisuse, Cel străin, Care n-ai avut unde să-Ţi pleci capul;
Iisuse, începătorul vieţii, dăruieşte-mi viaţa cea veşnică;
Iisuse, Cel ce de toţi ai fost lăsat, nu mă lăsa pre mine în ceasul morţii mele;
Iisuse, primeşte-mă pre mine cu Magdalena, ca de picioarele Tale să mă ating;
Iisuse, cu vânzătorul şi cu cei ce Te-au răstignit pre Tine, să nu mă osândeşti pre mine;
Iisuse, cu tâlharul cel bine cunoscător, în Rai du-mă şi pre mine;
Iisuse, Dumnezeul meu, pomeneşte-mă pre mine când vei veni întru împărăţia Ta!
Condacul 13:
O, Iisuse Hristoase! Mieluşelul lui Dumnezeu, Cel ce ridici păcatele lumii, primeşte din tot sufletul nostru această puţină rugăciune, care o aducem Ţie şi cu mântuitoarele Tale Patimi, vindecă-ne pre noi de toată durerea sufletească şi trupească. Îngrădeşte-ne pre noi cu Crucea Ta cea Sfântă, izbăveşte-ne de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi şi la sfârşitul vieţii noastre nu ne lăsa pre noi; ca prin moartea Ta să ne izbăveşti de moartea cea veşnică, pentru ca totdeauna să strigăm Ţie: Aliluia! (de trei ori).
Apoi se zice din nou Icosul întâi şi Condacul întâi
RUGĂCIUNE
Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu Celui viu, Făcătorul cerului şi al pământuli, Mântuitorul lumii, iată eu nevrednicul şi mai mult decât toţi păcătoşii păcătos, cu smerenie genunchii inimii mele înaintea Măririi Slavei tale plecând, cânt Crucii şi Patimilor Tale şi mulţumire aduc Ţie, Împăratului tuturor şi Dumnezeu. Că bine ai voit ca un om a purta toate ostenelile şi toate nevoile ispitelor şi muncilor, pentru ca să fii nouă tuturor întru toate întristările scârbelor şi necazurilor ajutător, împreună pătimitor şi mântuitor. Însă ştiu, întru tot puternice Stăpâne, că toate acestea n-au fost Ţie de trebuinţă, ci pentru mântuirea Šomenească Cruce şi atimi ai răbdat, ca pe noi, pe toţi să ne răscumperi din robia cea cumplită a vrăjmasului. Ce dar voi răsplăti Ţie, Iubitorule de oameni, pentru toate câte ai pătimit pentru mine păcătosul? Ştiu că sufletul şi trupul şi toate cele bune de la Tine sunt, şi toate ale mele ale Tale sunt, şi eu al Tău sunt; numai la milostivirea Ta cea nemăsurată nădăjduind Bunule, Îndelung răbdătorule Doamne, laud a Ta îndelungă răbdare, măresc milostivirea Ta cea multă, slăvesc pre cea nemăsurată deşertare a bunătăţilor Tale celor multe. Închinându-ne Prea Curatelor Tale Patimi şi cu toată dragostea sărutând ranele Tale strig: Miluietşe-mă, Doamne Iisuse, pe mine păcătosul şi îmi dă ca
să nu fie fără de roadă întru mine Crucea Ta cea sfântă, ci împărtăşindu-mă aici cu credinţa Patimilor Tale, să mă învrednicesc a vedea la cer şi slava împărăţiei Tale. Amin!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: