"Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.” (I Corinteni 13, 1-13)

Archive for februarie, 2013

Un mesaj de la Maria T. , de la grupul de rugăciune din Constanţa

Multumesc Tatalui Ceresc ca v-a scos in calea mea. Ma voi ruga Divinitatii mereu pt dumneavoastra.
Cu stima si apreciere profunda,
Maria din Constanta

Reclame

Anunţ pentru rugăciunea de miercuri seară, 27.02.2013

Rugăciunea de miercuri seară, 27.02.2013 este:

Acatistul Darurilor Sfinte şi Tămăduirilor de Boli al Domnului Iisus Hristos

Vindecarea orbului din naştere de către Mântuitorul Hristos
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti, Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean. Ca a Ta este Împărăţia şi puterea şi slava, acum si pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Condac 1
Doamne eşti Tămăduitorul Cel Mai Mare şi Vindecătorul Tuturor celor care aleargă spre Tine. Pe Tine Te lăudam, Te slăvim şi Ţie Îţi mulţumim, noi robii Tăi şi ca Cel care ai puteri nebiruite, Te rugăm să ne izbăveşti de toate bolile sufleteşti şi trupeşti ca să-Ţi strigăm Ţie: “Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!”
Icos 1
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, ai venit din înălţimile Cerurilor, pentru noi păcătoşii şi smeriţii, care Te rugăm aşa:
Iisuse, Dumnezeul nostru, curăţeşte-ne şi tămăduieşte-ne pe noi;
Iisuse, vindecă pe robii Tăi;
Iisuse, împodobeşte-ne cu Razele Harului Dumnezeiesc;
Iisuse, îndreaptă-ne de toate bolile;
Iisuse, alungă de la noi norii păcatelor;
Iisuse, nu ne lăsa pe noi bolnavi;
Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!
Condac 2
Viaţa pe Pământ este plină de multe rele, de necazuri şi boli sufleteşti şi trupeşti, iar noi, cei care Îţi cerem vindecare, Îţi cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 2
Chemat-ai pe Apostoli la misiunea cea sfântă, zicându-le lor: “În dar aţi luat, în dar să daţi!” iar noi cuvioşii şi smeriţii să spunem aşa:
Iisuse, Iubitorule de oameni, vindecă-ne;
Iisuse, Mântuitorule, uşurează-ne durerile;
Iisuse, Atoatevăzătorule, vezi şi durerile noastre;
Iisuse, Alinătorule, alină durerile şi suferinţele noastre;
Iisuse, Binecuvântatul Tatălui Ceresc, binecuvântează-ne pe noi;
Iisuse, Dumnezeule Preasfânt şi Preacurat, curăţeşte-ne şi sfinţeşte-ne pe noi;
Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!
Condac 3
Preamăritule Domn, Iisuse Hristoase, nu lăsa în suferinţe grele, pe robii Tăi de acum, ci îndură-Te de noi, care cu dragoste şi smerenie cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 3
Ai vindecat pe femeia gârbovă, care de 18 ani era legată de boală, iar acum, Tu, ca un Fiu al Indurărilor, îndură-Te de noi păcătoşii, care spunem aşa:
Iisuse, îndreaptă-ne pe noi gârboviţii şi bolnavii;
Iisuse, Doctorul sufletelor şi al trupurilor noastre, vindecă-ne pe noi;
Iisuse, Medic Dumnezeiesc, vindecă-ne de boli;
Iisuse, Tămăduitorule Preasfânt, tămăduieşte şi sufletele noastre;
Iisuse, nu ne lăsa să ne afundăm în boli şi în păcate;
Iisuse, curăţeşte-ne de păcate ca să ne vindecăm de boli;
Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!
Condac 4
Nu ai lăsat neamul omenesc să moară de boli grele, ci l-ai pus pe Arhanghelul Tămăduitor Rafael, cu Oştirea sa de Îngeri Tămăduitori să aibă grijă de robii Tăi, iar noi văzând purtarea Ta de grijă cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 4
Din timpurile de demult, Dumnezeu a avut grijă de oameni, învăţându-i să postească, să se roage, ca să poată să-i tămăduiască pe suferinzi şi pe neputincioşi. Domnul Iisus Hristos a venit pe Pământ, a propovăduit, a proorocit şi a tămăduit pe mulţi, iar noi cei de acum Îl rugăm aşa:
Iisuse, Cel ce ai pus Arhanghel tămăduitor, tămăduieşte-ne;
Iisuse, Cel ce ai dat misiuni Îngerilor vindecători, vindecă-ne;
Iisuse, Cel ce faci Îngerii Tăi pară de foc, arde păcatele noastre;
Iisuse, spulberă tot răul din noi;
Iisuse, ajută-ne după mare mila Ta.
Iisuse, nu ne lăsa pe noi în focul bolilor mari;
Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!
Condac 5
Proorocii au primit darul tămăduirilor şi al învierii morţilor, datorită vieţii lor curate, iar noi cântăm cu drag: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 5
Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Dumnezeu Sfântul Duh, Treimea Preasfantă şi Binecuvântată, a dat tuturor daruri din belşug, iar noi creştinii spunem din suflet aşa:
Iisuse, Darul Cel Sfânt al Tatălui Ceresc, dăruieşte-ne sănătate;
Iisuse, Dar Divin cu Duh Sfânt, Te rugăm, dă-ne vindecare de boli;
Iisuse, Doctorul Cel Mare, uită-te spre noi cei bolnavi;
Iisuse, Medic Sfânt, tămăduieşte-ne pe noi, cei cu boli grele;
Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu Cel Bogat în Daruri, nu ne lăsa lipsiţi de sănătate;
Iisuse, Dumnezeule Milostiv, scoală-ne şi pe noi din patul suferinţelor;
Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!
Condac 6
Sfinţii Apostoli au primit mari daruri la coborârea Sfântului Duh, printre care şi darul tămăduirilor tuturor bolilor, iar noi, sperând să ne însănătoşim, ne rugăm şi cântăm din inimă: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 6
Umbra Sfântului Petru era tămăduitoare. Creştinii de atunci îi puneau pe jos pe cei bolnavi, pentru ca venind marele Apostol, care nu putea să-i atingă pe toţi, să-i vindece totuşi pe cei care doreau tămăduiri şi spuneau aşa:
Iisuse, Învăţătorul Sfântului Petru, învaţă-ne să nu ne mai îmbolnăvim;
Iisuse, Tămăduitorul soacrei Sfântului Petru, tămăduieşte şi rudele noastre;
Iisuse, ai vindecat sluga sutaşului fără să o atingi, aşa vindecă-ne şi pe noi;
Iisuse, ai vindecat pe cei 10 leproşi, vindecă-ne şi pe noi de lepra sufletească;
Iisuse, Vindecătorul celor de la Siloam, nu ne lăsa bolnavi;
Iisuse, Vindecătorul orbilor, epilepticilor, leproşilor, îndură-Te şi de noi, păcătoşii;
Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!
Condac 7
Sfinţii Diaconi, împreună cu Sfântul Diacon Ştefan, au avut şi ei mari daruri de la Domnul Iisus Hristos, deoarece făceau mari minuni şi semne în popor; acum rugându-ne de vindecare să cântam: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 7
Evreii porniţi cu ură împotriva Domnului Iisus Hristos şi a Ucenicilor Săi, l-au omorât cu pietre pe Sfântul Ştefan; cu umilinţă şi evlavie să spunem aşa:
Iisuse, Apărătorul Sfinţilor Apostoli, apară-ne şi pe noi de toate relele;
Iisuse, Cel ce ai dat cunună întâiului Mucenic Ştefan, dă-ne şi nouă sănătate;
Iisuse, Cel ce ai sfinţit moaştele sfinţilor, sfinţeşte-ne şi pe noi;
Iisuse, Binevestitorul bucuriilor, bucură-ne şi pe noi cu sănătate;
Iisuse, Lumina Tămăduitoare, tămăduieşte copii, rudele şi prietenii noştri;
Iisuse, ocroteşte Pământul de tot ce este rău;
Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!
Condac 8
Saul, pornindu-se împotriva bisericii creştine, a fost doborât de pe cal, în drum spre Damasc, de Preastrălucita Putere a Domnului Iisus şi orbind, a fost tămăduit de creştinul Anania; cu drag să cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 8
Saul cel de temut, a devenit Apostol Sfânt, cu numele Pavel şi lepădându-se de păcatul prigonirii, după ce a fost tămăduit, a primit mari daruri dumnezeieşti, devenind Apostolui neamurilor; cu bucurie să spunem:
Iisuse, Cel ce l-ai oprit pe Saul de la rău, opreşte-i pe toţi răii;
Iisuse, Cel ce l-ai tămăduit pe Pavel, tămăduieşte-i pe toţi bolnavii;
Iisuse, darul lui Anania, dăruieşte-l celor care Te iubesc;
Iisuse, Cel Care ai luat răstignire pentru păcatele lumii, mântuieşte-ne pe noi;
Iisuse, Cel Îndurător, îndură-te şi de suferinţele noastre;
Iisuse, Cel Darnic şi Bun, dă-ne daruri de mântuire a sufltelor;
Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!
Condac 9
Preacurata Maica a Domnului a plâns văzându-Te pe cruce, dar Tu luând Dar Mare de la Tatăl Ceresc, ai rupt porţile iadului şi i-ai scos pe cei ce zăceau în întuneric; pentru aceasta slăvindu-Te, cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 9
Preacurata Maica a Ta, Doamne, Preasfânta Fecioară Maria, a primit darul de a propovădui şi de a face minuni, vindecându-i pe toţi cei care aleargă la Dânsa, cu nădejde.
Iisuse, Fiul Sfintei Fecioare, dăruieşte vindecare mamelor şi pruncilor;
Iisuse, dăruieşte vindecare tuturor celor evlavioşi;
Iisuse, dăruieşte vindecare celor bătrâni;
Iisuse, dăruieşte vindecare celor sărmani;
Iisuse, dăruieşte vindecare slujitorilor Tăi;
Iisuse, dăruieşte vindecare tuturor celor care Îţi cer;
Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!
Condac 10
Daruri mari ai dat Doamne Iisuse Hristoase şi Sfinţilor Evanghelişti Matei, Marcu, Luca şi Ioan, care au scris, au propăvăduit şi au tămăduit pe cei bolnavi din acele vremuri; smeriţi să cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 10
Sfinţii Evanghelişti şi Apostoli au lucrat din plin cu sfintele daruri, pe care le-au primit de la Bunul Dumnezeu; cunoscând acestea să spunem aşa:
Iisuse, Dumnezeule Preasfânt, sfinţeşte-ne şi dăruieşte-ne daruri sfinte;
Iisuse, darul Sfinţilor Evangelişti: Matei Marcu, Luca şi Ioan, dăruieşte-l nouă;
Iisuse, darul Sfinţilor Apostoli: Petru, Ioan, Iuda Tadeul, Toma, dăruieşte-l nouă;
Iisuse, darul Sfinţilor Andrei cel întâi chemat, Iacob cel Mare dăruieşte-l nouă;
Iisuse, darul celor 12 Sfinţi Apostoli, dăruieşte-l nouă;
Iisuse, darul celor 70 de Sfinţi Apostoli, dăruieşte-l nouă;
Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!
Condac 11
Toţi Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Părinţi au primit daruri din plin pentru smerenia lor, pentru credinţa, iubirea sfântă şi faptele lor bune; acum închinându-ne să ne rugăm şi să cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 11
Având daruri mari de la Domnul Iisus Hristos, Părinţii Apostolici şi apoi Sfinţii Părinţi, tămăduiau bolnavii şi pe mulţi îi intorceau pe calea cea bună a creştinismului:
Iisuse, Dumnezeule Prealuminat dăruieşte-ne darul Tău;
Iisuse, darul Sfinţilor Apostoli, dăruieşte-l nouă;
Iisuse, darul Sfinţilor Părinţi, dăruieşte-l nouă;
Iisuse, darul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, dăruieşte-l nouă;
Iisuse, darul Sfinţilor Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Grigorie Teologul, dăruieşte-l nouă;
Iisuse, darul Sfinţilor Nicolae, Spiridon, Pantelimon, dăruieşte-l nouă;
Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!
Condac 12
Sfinţii şi Cuvioşii Mucenici, Pustnicii, slujitorii neabătuţi ai Sfintei Evanghelii, toţi cei care au împlinit Cuvântul Lui Dumnezeu au primit mari daruri Dumnezeieşti; pentru aceasta să cântăm: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
Icos 12
Toti Sfinţii şi toate Sfintele au luat mari daruri lucrând cele sfinte, propovăduind, scriind, tămăduind
şi pe Domnul Iisus slăvind şi lăudând; cugetând la toate acestea să spunem aşa:
Iisuse, Iubitorule Preasfânt, întăreşte-ne cu Darurile Tale Sfinte;
Iisuse, darul drepţilor , dăruieşte-l nouă;
Iisuse, darul smeriţilor şi milostivilor, dăruieşte-l nouă;
Iisuse, darul iubitorilor de Dumnezeu şi de aproapele, dăruieşte-l nouă;
Iisuse, darul ascultătorilor de Dumnezeu, dăruieşte-l nouă;
Iisuse, darul împlinitorilor Cuvântului Lui Dumnezeu, dăruieşte-l nouă;
Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!
Condac 13 (de 3 ori)
Dumnezeule Darnic, Nebiruit, Preaminunat, Preasfânt şi Preaplin de Iubire, Care pe mulţi i-ai tămăduit, i-ai ocrotit, dăruindu-le învăţătura sfântă, precum şi multe alte daruri sfinte, dă-ne şi nouă un strop din Harul Tău Cel Sfânt, aşa cum ai dat Sfinţilor, care Te-au ascultat, tămăduieşte-ne, învaţă-ne şi îndreaptă-ne pe calea cea bună ca să cântăm cu drag: Aliluia! Aliluia! Aliluia!
(apoi icos 1 şi condac 1)
Icos 1
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, ai venit din înălţimile Cerurilor, pentru noi păcătoşii şi smeriţii, care Te rugăm aşa:
Iisuse, Dumnezeul nostru, curăţeşte-ne şi tămăduieşte-ne pe noi;
Iisuse, vindecă pe robii Tăi;
Iisuse, îmodobeşte-ne cu Razele Harului Dumnezeiesc;
Iisuse, îndreaptă-ne de toate bolile;
Iisuse, alungă de la noi norii păcatelor;
Iisuse, nu ne lăsa pe noi bolnavi;
Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!
Condac 1
Doamne eşti Tămăduitorul Cel Mai Mare şi Vindecătorul Tuturor celor care aleargă spre Tine. Pe Tine Te lăudăm, Te slăvim şi Ţie Îţi mulţumim, noi robii Tăi şi ca Cel care ai puteri nebiruite, Te rugăm să ne izbăveşti de toate bolile sufleteşti şi trupeşti ca să-Ţi strigăm Ţie:
“Iisuse, Fiul Lui Dumnezeu, tămăduieşte-ne pe noi păcătoşii şi smeriţii!”
Rugăciune pentru iluminare
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu şi Mântuitorul Lumii, miluieşte-ne, ajută-ne, tămăduieşte-ne de toate bolile sufleteşti şi trupeşti. Îndrumă-ne pe calea cea bună, aşa cum i-ai îndrumat pe toţi Sfinţii din toate veacurile. Doamne Iisuse milostiveşte-Te spre robii Tăi (numele) şi dă-le lor tămăduire şi tot ce este de folos sufletelor, spiritelor minţilor şi trupurilor lor, pentru că lucrând bine şi cu spor să ajungă cu toţii în Împărăţia Cerurilor. Amin!

Imagine

Icoana Maicii Domnului cu Domnul Iisus cu trandafiri- pictată pe sticlă de Antonela Corban în 19.02.2013

Icoana Maicii Domnului cu Domnul Iisus cu trandafiri- pictată pe sticlă de Antonela Corban în 19.02.2013

Anunţ pentru rugăciunea de miercuri seara, 20.02.2013

Rugăciunea de miercuri seara, 20.02.2013 este:

ACATISTUL DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

Rugăciune către Domnul Nostru Iisus Hristos
Făcută de Sfîntul Isaac Sirul:
Domnului să ne rugăm.
Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, Care cercetezi făptura Ta, Căruia sunt arătate patimile mele şi neputinţa firii noastre omeneşti şi tăria pizmaşului nostru, Tu însuţi mă acoperă de răutatea lui, pentru că putea lui este tare, iar firea noastră pătimaşă şi tăria neputincioasă. Tu, dar, o Bunule, Cel ce ştii neputinţa noastră, Care şi porţi greutatea neputinţei noastre, păzeste-mă de tulburarea cugetelor şi de potopul patimilor şi fă-mă vrednic acestei slujbe sfinte a Ta, ca nu cumva, în poftele mele cele întinate, să pierd dulceaţa ei şi să mă aflu fără de ruşine şi fără de frică înaintea Ta. Ci, Doamne, preadulcele meu Iisuse, miluieşte-mă şi mă mîntuieşte.
Apoi se zic condacele şi icoasele.
Condacul 1:
Apărătorule cel mai mare şi Doamne, Biruitorul iadului, ca cei ce ne-am izbăvit de moartea cea veşnică, cele de laudă aducem Ţie noi, robii Tăi şi zidirea Ta. Ci, ca Cel ce ai îndurări nenumărate, de toate nevoile ne izbăveşte pe noi, care-Ţi cîntăm Ţie: Iisuse, Fiul lui Dumnezeu miluieşte-ne!
Icosul 1:
Făcătorule al îngerilor şi Doamne al puterilor, deschide-mi mie, nepriceputului, mintea şi limba, spre lauda preacuratului Tău nume, precum ai deschis auzul şi limba celui surd şi gângav de demult, că să grăiesc şi eu acestea:
Iisuse preaminunate, mirarea îngerilor;
Iisuse preaputernice, izbăvirea strămoşilor;
Iisuse preadulce, slava patriarhilor;
Iisuse preaslăvite, tăria ocârmuitorilor;
Iisuse preaiubite, plinirea proorocilor;
Iisuse preaminunate, întărirea mucenicilor;
Iisuse prealine, bucuria călugărilor;
Iisuse preamilostive, dulceaţa preoţilor;
Iisuse preaîndurate, înfrânarea pustnicilor;
Iisuse preadulce, bucuria preacuvioşilor;
Iisuse preacurate, mintea cea întreagă a celor curaţi cu fecioria;
Iisuse, Cel mai înainte de veci, mântuirea păcătoşilor;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-mă!
Condacul al 2-lea:
Văzând, Doamne, pe văduva care plângea foarte şi, precum atunci, milostivindu-Te, ai înviat pe fiul ei, pe care îl ducea să-l îngroape, aşa înviază şi sufletul meu cel omorât cu pacate, Iubitorule de oameni, şi Te milostiveşte spre mine, care-Ţi cânt Ţie: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Înţelegerea cea neînţeleasă căutând Filip să o înţeleagă, grăia: Doamne, arată nouă pe Tatăl. Iar Tu ai zis catre dânsul: Atâta vreme fiind cu Mine, au n-ai cunoscut că Tatăl este întru Mine şi Eu întru Tatăl? De aceea, Ţie, Celui ce eşti necuprins, cu frică Îţi grăim:
Iisuse, Dumnezeule cel mai înainte de veci;
Iisuse, Împaratule cel puternic;
Iisuse, Stăpâne cel îndelung-răbdător;
Iisuse, Mântuitorule cel preamilostiv;
Iisuse, păzitorul meu cel preabun;
Iisuse curăţeşte păcatele mele;
Iisuse ridică farădelegile mele;
Iisuse iartă nedreptăţile mele;
Iisuse, nădejdea mea, nu mă lăsă pe mine;
Iisuse, ajutorul meu, nu mă lepăda pe mine;
Iisuse, Ziditorul meu, nu mă uita pe mine;
Iisuse, Păstorul meu, nu mă pierde pe mine;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!
Condacul al 3-lea:
Iisuse, Care ai îmbrăcat cu putere de sus pe apostolii Tăi care şedeau în Ierusalim, îmbracă-mă şi pe mine, cel golit de toate faptele cele bune, cu căldura Duhului Tău celui Sfânt, şi-mi dă mie să cânt Ţie cu dragoste: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Iisuse, Cel ce ai mulţime de îndurări, Care ai chemat pe vameşi şi pe păcătoşi şi pe cei necredincioşi, nu mă trece cu vederea acum pe mine, cel asemenea lor; ci, ca nişte mir de mult preţ, primeşte cântarea aceasta:
Iisuse, puterea cea nebiruită;
Iisuse, mila cea fară de sfârşit;
Iisuse, frumuseţea cea prealuminată;
Iisuse, dragostea cea nebiruită;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu celui viu;
Iisuse, miluieşte-mă pe mine, păcătosul;
Iisuse auzi-mă pe mine, cel zămislit întru fărădelegi;
Iisuse curăţeşte-mă pe mine, cel născut în păcate;
Iisuse învaţă-mă pe mine, netrebnicul;
Iisuse luminează-mă pe mine, întunecatul;
Iisuse curăţeşte-mă pe mine, întinatul;
Iisuse scoate-mă pe mine, desfrânatul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!
Condacul al 4-lea:
Vifor de gânduri îndoielnice având înlăuntru, Petru se afunda; iar văzându-Te pe Tine, Iisuse, fiind cu trup şi umblând pe apă, Te-a cunoscut pe Tine Dumnezeu adevărat şi, primind mâna Ta cea mântuitoare, a zis: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Auzit-a orbul, Doamne, că Tu treci pe cale şi a strigat: Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă; şi chemându-l i-ai deschis ochii lui. Luminează cu mila Ta şi ochii cei cugetători ai inimii mele, ai celui ce graiesc:
Iisuse, ziditorul celor de sus;
Iisuse, răscumpărătorul celor de jos;
Iisuse, pierzătorul celor de dedesubt;
Iisuse, înfrumuseţătorul făpturilor;
Iisuse, mângâierea sufletului meu;
Iisuse, luminătorul minţii mele;
Iisuse, veselia inimii mele;
Iisuse, sănătatea trupului meu;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieşte-mă;
Iisuse, luminătorul meu, luminează-mă;
Iisuse izbăveşte-mă de tot chinul;
Iisuse mântuieşte-mă pe mine, nevrednicul;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!
Condacul al 5-lea:
Precum ne-ai răscumpărat pe noi de demult din blestemul legii cu sângele cel izvorâtor din Dumnezeu, Iisuse, aşa ne scoate pe noi din lanţurile cu care şarpele ne-a împiedicat pe noi, prin patimile cele trupeşti şi prin îndemnările spre desfrânare şi prin trândăvirea cea rea, pe cei ce-Ţi cântăm Ţie: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Vazând pruncii evreilor în chip omenesc pe Cel ce a zidit pe om cu mâinile şi cunoscându-L pe El a fi Stăpânul, s-au nevoit cu stâlpări a-I plăcea Lui, strigând: Osana! Iar noi aducem Ţie cântare, graind:
Iisuse, Dumnezeul cel adevărat;
Iisuse, Fiul lui David;
Iisuse, Împăratul cel preaslăvit;
Iisuse, Mielul cel nevinovat;
Iisuse, Păstorul cel prealuminat;
Iisuse, păzitorul prunciei mele;
Iisuse, îndreptătorul tinereţilor mele;
Iisuse, lauda bătrâneţilor mele;
Iisuse, nădejdea cea de la moartea mea;
Iisuse, viaţa mea de după moarte;
Iisuse, liniştea mea la judecata Ta;
Iisuse, dorirea mea, nu mă ruşina pe mine atuncea;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!
Condacul al 6-lea:
Vestirea şi graiurile propovăduitorilor celor de Dumnezeu purtători plinind-o, Iisuse, pe pământ Te-ai arătat şi cu oamenii ai vieţuit, Cel ce eşti neajuns, şi durerile noastre le-ai ridicat, de unde cu rănile Tale noi tămăduindu-ne, ne-am deprins a cânta: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Răsărit-a în lume luminarea adevărului Tău şi s-a izgonit înşelăciunea cea diavolească, Mântuitorul nostru, că idolii nerăbdând tăria Ta au căzut, iar noi, dobândind mântuire, mulţumire Îţi aducem, cântând asă:
Iisuse, adevărul cel ce izgoneşti înşelăciunea;
Iisuse, lumina cea mai presus de toate luminile;
Iisuse, Împărate, întăritorul tuturor tăriilor;
Iisuse, Dumnezeule, Cel ce petreci întru milă;
Iisuse, pâinea vieţii, satură-mă pe mine, cel flămând;
Iisuse, izvorul înţelepciunii, adapă-mă pe mine, cel însetat;
Iisuse, veşmântul cel de veselie, îmbracă-mă pe mine, cel întinat;
Iisuse acoperamântul cel de bucurie, acoperă-mă pe mine, nevrednicul;
Iisuse, dătătorul celor ce cer, dă-mi să plâng pentru păcatele mele;
Iisuse, Cel ce afli pe cei ce Te caută, află şi sufletul meu;
Iisuse, deschizătorul celor ce bat, deschide inima mea cea ticăloasă;
Iisuse, răscumpărătorul păcătoşilor, curăţeşte fărădelegile mele;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!
Condacul al 7-lea:
Vrând să descoperi taina cea ascunsă din veac, ca un miel spre junghiere Te-ai adus, Iisuse, şi ca o oaie fară de glas înaintea celor ce o tund, şi ca un Dumnezeu din morţi ai înviat şi cu slavă la ceruri Te-ai înălţat şi ne-ai ridicat pe noi, care-Ţi cântăm Ţie: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Arătat-a făptură minunată, arătându-Se nouă, Făcătorul; că din Fecioara, mai presus de fire S-a întrupat şi din mormânt a înviat, nestricând peceţile, şi la apostoli prin uşile încuiate a intrat cu trupul. Drept aceea minunându-ne, cu credinţă grăim acestea:
Iisuse, Cuvântul cel necuprins;
Iisuse, Cuvântul cel nevăzut;
Iisuse, puterea cea neajunsă;
Iisuse, înţelepciunea cea mai presus de cuget;
Iisuse, Dumnezeirea cea de necuprins în scris;
Iisuse, domnia cea nenumărată cu anii;
Iisuse, împărăţia cea nebiruită;
Iisuse, stăpânirea cea fară de sfârşit;
Iisuse, tăria cea preaînaltă;
Iisuse, puterea cea veşnică;
Iisuse, Făcătorul meu, miluieşte-mă;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieste-mă;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!
Condacul al 8-lea:
Văzând străină întruparea lui Dumnezeu, să ne înstrăinăm din lumea cea deşartă şi mintea spre cele dumnezeieşti să o suim, că pentru aceasta Dumnezeu pe pământ S-a pogorât, ca să ne ridice la ceruri pe noi, cei ce-i cântăm Lui: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Cu totul era între cei de jos, şi dintre cei de sus nicicum nu S-a despărţit Cel negrăit, când de voie pentru noi a pătimit, şi cu moartea Sa moartea noastră a omorât-o, şi cu învierea Sa a dăruit viaţă celor ce-I cântă:
Iisuse, bucuria inimii;
Iisuse, tăria trupului;
Iisuse, lumina sufletului;
Iisuse, repejunea minţii;
Iisuse, bucuria cunoştinţei;
Iisuse, nadejdea cea aleasă;
Iisuse, pomenirea cea preaveşnică;
Iisuse, lauda cea mai presus de ceruri;
Iisuse, slava mea cea preaînaltă;
Iisuse, dorirea mea, nu mă lepăda pe mine;
Iisuse, Păstorul meu, caută-mă pe mine;
Iisuse, Mântuitorul meu, mântuieşte-mă;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!
Condacul al 9-lea:
Toată firea îngerească, Iisuse, fără de încetare slăveşte preasfânt numele Tău în ceruri, strigând: Sfânt, Sfânt, Sfânt; iar noi păcătoşii pe pământ, cu buze de tină, cântăm: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Pe retorii cei mult-grăitori îi vedem tăcând ca nişte peşti fără de glas despre Tine, Iisuse, Mântuitorul meu; că nu se pricep să spună cum Dumnezeu cel neschimbat petreci şi om deplin. Iar noi, minunându-ne de o taină ca aceasta, cu credinţă grăim acestea:
Iisuse, Dumnezeul cel preaveşnic;
Iisuse, Împăratul împăraţilor;
Iisuse, Stăpânul stăpânitorilor;
Iisuse, Judecătorul celor vii şi al celor morţi;
Iisuse, nădejdea celor fără de nădejde;
Iisuse, mângâierea celor ce plâng;
Iisuse, slava săracilor;
Iisuse nu mă judeca pe mine după faptele mele;
Iisuse curăţeşte-mă după mare mila Ta!
Iisuse izgoneşte de la mine trândăvirea;
Iisuse luminează-mi gândul cel tainic al inimii;
Iisuse dă-mi aducere aminte de moarte;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!
Condacul al 10-lea:
Vrând să mântuieşti lumea, Răsăritule al răsăriturilor, venind către apus, la firea noastră cea întunecată, Te-ai smerit până la moarte; drept aceea s-a preaînălţat numele Tău mai mult decât tot numele şi de la toate făpturile cereşti şi pământeşti auzi: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Împarate cel preaveşnic, Mângâietorule cel adevărat, Hristoase, curăţeşte-ne pe noi de toată întinăciunea, precum ai curaţit pe cei zece leproşi, şi ne tămăduieste pe noi, precum ai tămăduit sufletul cel iubitor de argint al lui Zaheu vameşul, ca să cântam Ţie cu umilinţă acestea:
Iisuse, vistiereul cel nestricat;
Iisuse, bogăţia cea neîmpuţinată;
Iisuse, hrana cea tare;
Iisuse, băutura cea nesecată;
Iisuse, îmbrăcămintea săracilor;
Iisuse, folositorul văduvelor;
Iisuse, apărătorul celor lipsiţi;
Iisuse, ajutătorul celor osteniţi;
Iisuse, îndreptătorul celor străini;
Iisuse, cârmaciul celor ce înoată pe mare;
Iisuse, liniştea celor învăluiţi;
Iisuse, Dumnezeule, ridică-mă pe mine, cel căzut;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!
Condacul al 11-lea:
Cântare cu totul de umilinţă aduc Ţie, eu, nevrednicul, şi ştrig Ţie ca şi canaaneanca: Iisuse, miluieşte-mă, că nu am fiică, ci trup, care cumplit este stăpânit de diavolul şi cu patimi şi cu urgie este aprins, şi dă-mi tămăduire mie celui ce-Ţi cânt: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Luminătorul cel primitor de lumină al celor dintru întunericul necunoştinţei, Pavel, care mai înainte Te izgonea pe Tine, socotind puterea glasului celui de Dumnezeu înţelepţitor, şi-a limpezit pornirea cea rea a sufletului. Aşa şi mie luminează-mi luminile cele întunecate ale sufletului, ale celui ce grăiesc Ţie:
Iisuse, Împăratul meu cel preatare;
Iisuse, Dumnezeul meu cel preaputernic;
Iisuse, Domnul meu cel fără de moarte;
Iisuse, Ziditorul meu cel preaslăvit;
Iisuse, Îndreptătorul meu cel preabun;
Iisuse, Păstorul meu cel preaîndurat;
Iisuse, Stăpânul meu cel preamilostiv;
Iisuse Mântuitorul meu cel preamilosârd;
Iisuse luminează-mi mintea cea întunecată cu patimile;
Iisuse tămăduieste-mi trupul cel rănit cu păcatele;
Iisuse curăţeşte-mi mintea de gândurile cele deşarte;
Iisuse pazeşte-mi inima de poftele cele viclene;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!
Condacul al 12-lea:
Dăruieşte-mi har, Dezlegătorule al tuturor datoriilor, Iisuse; şi mă primeşte pe mine, cel ce mă pocăiesc, precum ai primit pe Petru, care s-a lepădat de Tine, şi mă cheamă pe mine trândavul, precum de demult pe Pavel, care Te prigonea pe Tine, şi mă auzi pe mine, cel ce-Ţi cânt Ţie: Aliluia!
Icosul a1 12-lea:
Slăvind învierea Ta, Te lăudăm toţi şi credem cu Toma că Domn şi Dumnezeu eşti, Cel ce şezi de-a dreapta Tatălui şi va să judeci viii şi morţii. Atunci adică mă învredniceşte şederii de-a dreapta pe mine, cel ce zic:
Iisuse, Împăratul cel mai înainte de veci, mântuieşte-mă;
Iisuse, floarea cea cu bun miros, bine înmiresmează-mă;
Iisuse, căldura cea iubită, încălzeşte-mă;
Iisuse, acoperământul cel mai înainte de veci, acoperă-mă;
Iisuse, veşmântul cel luminat, înfrumuseţează-mă;
Iisuse, mărgăritarul cel cinstit; luminează-mă;
Iisuse, piatra cea scumpă, străluceşte peste mine;
Iisuse, soarele dreptăţii, luminează-mă;
Iisuse, lumina cea sfântă, străluceşte peste mine;
Iisuse, de durerile cele sufleteşti şi trupeşti izbăveşte-mă;
Iisuse scoate-mă din mâna potrivnicului;
Iisuse izbăveşte-mă de focul cel nestins şi de alte chinuri veşnice;
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă!
Condacul al 13-lea:
O, preadulce şi întru-tot-îndurate Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, primeşte acum această puţină rugăciune a noastră, precum ai primit cei doi bani ai văduvei, şi păzeşte moştenirea Ta de vrăjmaşii cei văzuţi şi de cei nevăzuţi, de venirea altor neamuri asupra noastră, de neputinţe şi de foamete, de toate scârbele şi rănile cele aducătoare de moarte, şi din chinurile cele viitoare scoate-ne pe toţi, care cântăm Ţie: Aliluia! – Acest Condac se zice de trei ori. –
După aceasta se zice iarăşi Icosul întâi: Făcătorul îngerilor şi Doamne al puterilor… şi Condacul întâi: Apărătorule cel mai mare şi Doamne…
Apoi se citeste această rugăciune făcută de Sfântul Isaac Sirul
Rugăciune către Domnul nostru Iisus Hristos
Domnului să ne rugam!
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr şi lacrimi de întristare şi de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primeşte lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduieşte rănile mele. Cu sângele Tău, curăţeşte sângele meu şi amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău celui de viaţă făcător. Fierea cu care vrăjmaşii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat. Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalţe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fară de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Faţa Ta, cea batjocorită cu pălmuiri şi cu scuipări, să umple de strălucire faţa mea cea întinată în fărădelegi. Duhul Tău, pe Care L-ai încredinţat Tatălui când erai pe Cruce, să mă povăţuiască spre Tine, prin harul Tău. Nu am inimă plină de durere că să Te caut. Nu am pocăinţă, nici umilinţă care întorc pe fii la moştenirea lor. Nu am lacrimi mângâietoare, Stăpâne. S-a întunecat mintea mea cu cele lumeşti şi nu poate să caute spre Tine cu durere. S-a răcit inima mea de atâtea ispite şi nu poate să se înfierbânte cu lacrimile dragostei celei pentru Tine. Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Vistierul bunătăţilor, dăruieşte-mi pocăinţă neştirbită şi inimă îndurerată, ca să pornesc cu tot sufletul în căutarea Ta; căci fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Dă-mi aşadar, Bunule, harul Tău. Tatăl, Care Te-a născut din sânurile Sale fără de ani şi mai înainte de veci, să înnoiască în mine închipuirea icoanei Tale. Te-am părăsit, Doamne, să nu mă părăseşti. Am ieşit de la Tine, ieşi în căutarea mea. Du-mă la paşunea Ta cea duhovnicească. Numară-mă între oile turmei Tale preaalese. Hrăneşte-mă împreună cu ele din verdeaţa dumnezeieştilor Tale Taine. Căci inima lor curată este sălaşul Tău şi se vede într-însa strălucirea descoperirilor Tale. Srălucirea Ta este mângâierea şi odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine în necazuri şi în toate felurile de chinuri. Acestei străluciri mă învredniceşte şi pe mine nevrednicul cu harul şi cu iubirea de oameni a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vecii vecilor. Amin.

Anunţ pentru rugăciunea de miercuri seara, 13.02.2013

Rugăciunea de miercuri seara, 13.02.2013 este:

Acatistul Maicii Domnului, floarea smereniei

sursa: http://www.crestinortodox.ro/comunitate/group.php?group_id=813

Condacul 1

Celei mai smerite Împărătese, a lumii şi a îngerilor, îi aducem cereri, mulţumiri şi laude, că s-a învrednicit a fi cea mai frumoasă floare a omeni-rii, întru care a binevoit Dumnezeu a Se face Om, pentru mântuirea noas-tră. Iar tu, Floarea smereniei, Maică Preacurată, dăruieşte-ne nouă din smerenia ta, ca să-L primim pe Dumnezeu în sufletele noastre!

Icosul 1

Îngerii, înaintea oamenilor, ţi s-au închinat, Fecioară smerită şi de toţi lăudată, iar Arhanghelul Gavriil a fost trimis să-ţi spună vestea cea de taină, pe care ţi-a dezvăluit-o Dumnezeu numai ţie:

Bucură-te, Maica Smereniei;

Bucură-te, Fecioara aleasă ca o floare a omenirii;

Bucură-te, ceea ce eşti şi vei fi cea mai lăudată;

Bucură-te, Maica Domnului;

Bucură-te, Împărăteasa îngerilor;

Bucură-te, cea pentru care Dumnezeu a umplut lumea cu icoane făcătoare de minuni;

Bucură-te, Poarta Întrupării;

Bucură-te, veşnic arătătoarea Pruncului Dumnezeiesc;

Bucură-te, răsadul cel bun, urmaşa Evei;

Bucură-te, împlinirea aşteptărilor celor de demult;

Bucură-te, mirarea cetelor îngereşti;

Bucură-te, Maică smerită a lui Dumnezeu;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 2 – lea

Viaţa Maicii Sfinte a fost un neîntrerupt „Aliluia”, pentru care îngerii s-au înfricoşat şi capul şi-au plecat, recunoscând-o pe dânsa drept Împără-teasa lor preaslăvită, cea mai frumoasă floare înflorită în toată omenirea.
Icosul al 2 -lea

Coborându-se Fecioara de mică în adâncurile nebănuite de noi ale smereniei, Domnul a binecuvântat-o mai mult decât pe toţi şi prin glasurile îngereşti şi omeneşti o laudă aşa:

Bucură-te, Măicuţa durerilor;

Bucură-te, ceea ce suspini pentru toate sufletele;

Bucură-te, ceea ce te bucuri de mântuirea noastră;

Bucură-te, ceea ce ai zis: „Iată roaba Domnului, fie mie după cuvântul tău”;

Bucură-te, chipul desăvârşit al smereniei;

Bucură-te, Învăţătoarea noastră întru ale tăcerii şi modestiei

Bucură-te, ceea ce ne dai speranţă şi putere pe calea nevoinţei;

Bucură-te, cel mai frumos palat al lui Dumnezeu;

Bucură-te, întâia biserică sfinţită;

Bucură-te, cutremurarea iadului;

Bucură-te, Izgonitoarea setei de răzbunare;

Bucură-te, Încurajatoarea celor nebăgaţi în seamă de lume;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 3 – lea

Lacrimile Preacuratei s-au făcut pentru noi izvor de bunătăţi, de milă şi de har, curgând nesecat prin icoanele sale lăsate lumii. Iartă-ne, Măicuţa noastră, a oropsiţilor, pentru durerile pe care ţi le pricinuim prin greşelile noastre. Pentru toate lacrimile sfinte vărsate pentru noi, Îi cântăm cu smerenie Fiului tău: Aliluia!

Icosul al 3 – lea

Nimeni nu a mai plâns pe pământ şi în cer mai cu durere decât Maica lui Dumnezeu. Şi nu numai la moartea Fiului ei pe Cruce, când prin inimă i-a trecut sabie, după proorocie, ci şi atunci când a văzut moartea sufle-tească a fiecăruia dintre noi, iar lacrimile ei au rodit bucurie şi întoarcere la Dumnezeu a multora, pentru care îi cântăm Fecioarei aşa:

Bucură-te, smerenie înlăcrimată;

Bucură-te, ceea ce te bucuri pentru întoarcerea noastră la Dumnezeu;

Bucură-te, cea mai cinstită fiică a Evei;

Bucură-te, ceea ce porţi cel mai frumos şi mai slăvit nume, Marie;

Bucură-te, Împărăteasa care nu trece cu vederea pe niciuna din slugile sale;

Bucură-te, smerenie în laudă;

Bucură-te, Ghiocelul omenirii;

Bucură-te, după cum ţi-a spus Arhanghelul;

Bucură-te, cu o bucurie mai mare decât a Evei în Rai;

Bucură-te, mai mult decât Sfânta Elena la găsirea Crucii;

Bucură-te, alături de Fiul tău, în cer;

Bucură-te, strigătul de biruinţă al Evei celei mult-întristate;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 4 – lea

Noi nu putem răbda cât ai răbdat tu pentru omenire. Noi nu putem înţelege durerile sufletului tău smerit, o, Maică. Iartă-ne puţinătatea credinţei, a nădejdii şi a dragostei şi primeşte din partea noastră, ca dar, cântarea către Fiul tău: Aliluia!

Icosul al 4 – lea

Cei care au crezut că te-au înţeles pe deplin s-au cufundat în mândrie şi înşelare, iar cei care s-au smerit, îngenunchind înaintea icoanei tale, au primit de la Dumnezeu, prin tine, revărsarea harului. De aceea îţi mulţu-mim, grăind:

Bucură-te, răbdarea fără cârtire;

Bucură-te, smerenie nepoticnită;

Bucură-te, taină adâncită şi neînţeleasă;

Bucură-te, Împărăteasa noastră cea plină de bunătate şi dăruire;

Bucură-te, Maică Sfântă ce împodobeşti bisericile cu icoana ta;

Bucură-te, prietena omenirii;

Bucură-te, rugătoarea noastră în cer;

Bucură-te, sufletul cel mai strălucitor;

Bucură-te, ceea ce te-ai transformat în bucuria credincioşilor;

Bucură-te, ocrotirea noastră;

Bucură-te, cea nedescrisă de cuvinte;

Bucură-te, Maică, în faţa căreia graiul omenesc se retrage neputincios;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 5 – lea

Nu e nimeni care să nu fi auzit de numele tău cel sfânt, Preacurată Fecioară Maria. Cei care nu l-au cinstit, mult au pierdut, iar cei care l-au păstrat în inimă cu evlavie, închinându-ţi-se ca Maicii lui Dumnezeu, au fost răsplătiţi de Fiul tău cu împlinirea rugăciunilor, la vreme potrivită. De aceea noi, credincioşii, îi cântăm Fiului tău împreună cu îngerii: Aliluia!

Icosul al 5 – lea

Pământul s-a umplut de biserici, dintre care nenumărate poartă hra-mul tău, al preasfintelor tale sărbători, Fecioară Maria. Ele sunt buchetul de flori pe care ţi-l oferim împreună cu rugăciunile noastre dinaintea icoanelor tale. Ajută-ne, Maică a Domnului şi a noastră, ca să ne păstrăm credinţa iubitoare, neschimbată, până la sfârşit, şi să-ţi putem cânta în veşnicie aşa:
Bucură-te, ajutătoarea noastră de zi cu zi;

Bucură-te, darul nostru de la Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ne-ai fost dată ca Maică;

Bucură-te, că suntem nevrednici de mila ta cea mare;

Bucură-te, că fără tine ne-am poticni la vreme de încercare;

Bucură-te, miluitoarea noastră cea fără părtinire şi neobosită;

Bucură-te, sporitoarea darurilor date nouă de Dumnezeu;

Bucură-te, înţelepţirea noastră neştiută;

Bucură-te, Rai înflorit pe pământ;

Bucură-te, perla ascunsă, cu chip blând;

Bucură-te, cea îmbrăcată pururea în haina cea strălucitoare a smereniei;

Bucură-te, ceea ce ne înţelegi dorurile şi durerile;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 6 – lea

Milioane de minuni au răsărit, ca stelele pe cerul lumii, prin mijlocirea ta, Fecioară. Ele nu se opresc până la sfârşitul lumii, până la ultimul strigăt al vreunui credincios către tine. Uimiţi de bunătatea ta, îngerii Îi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6 – lea

Viaţa fiecărui creştin este presărată cu minuni ale Maicii Domnului, ştiute şi neştiute. De multe ori, Preacurata nu aşteaptă cererea noastră, pentru a ne ajuta, ci fiind o Maică plină de iubire şi răbdare, ne îndreaptă pe calea mântuitoare, dorind să ajungem biruitori alături de Fiul ei şi de dânsa, în Raiul redeschis. Plini de cucernicie, ştiind că de multe ori am uitat să-i mulţumim Fecioarei Maici, noi îi cântăm acum aşa:

Bucură-te, bucură-te cu bucurie nesfârşită;

Bucură-te, ceea ce ne dăruieşti bucurii duhovniceşti;

Bucură-te, Maica izvorâtoare de minuni;

Bucură-te, ceea ce ne deschizi ochii sufletului asupra bunătăţilor netrecătoare;

Bucură-te, că ne scoţi din valurile lumii şi ne duci spre pacea lină;

Bucură-te, ceea ce ne ajuţi să ne ruşinăm de păcatele noastre;

Bucură-te, vas ales al smereniei;

Bucură-te, că ne sprijini la necaz, ca să înţelegem mâna Proniei în toate;

Bucură-te, templul cel slăvit al Duhului Sfânt;

Bucură-te, Maica bucuriei, smereniei şi răbdării;

Bucură-te, cea mult cântată şi mult lăudată;

Bucură-te, Fecioara cu cel mai bun nume;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 7 – lea

Atunci când frica şi jalea vor cuprinde omenirea, la Judecata de Apoi, când cărţile îngerilor se vor deschide şi nu va fi loc de fugă pentru nimeni, şi atunci mila ta va îmbrăţişa făptura, încât tu vei mijloci la Dreptul Jude-cător pentru iertarea păcatelor noastre, Născătoare de Dumnezeu.
Temându-ne de clipele acelea, alături de îngerii cei buni cântăm cu umilinţă: Aliluia!

Icosul al 7 – lea

La tine nu este pedeapsă fără timp de îndreptare, la tine nu este faţă îndelung întoarsă de la cei păcătoşi, la tine nu este oprire a izvorului minunilor, Fecioară Maria. De aceea noi, cei păcătoşi, te strigăm să ne ajuţi, să ne schimbăm viaţa, să urmăm calea pocăinţei şi să îţi cântăm:

Bucură-te, Maică a milei;

Bucură-te, ceea ce ne ajuţi întotdeauna;

Bucură-te, fericire în smerenie;

Bucură-te, Fecioară strălucitoare;

Bucură-te, Maica Soarelui veşnic;

Bucură-te, Apărătoarea noastră în faţa Dreptului Judecător;

Bucură-te, Floare între florile Raiului;

Bucură-te, mâna întinsă păcătoşilor;

Bucură-te, ceea ce plângi pentru păcatele noastre;

Bucură-te, izvor de pocăinţă;

Bucură-te, Maică a creştinilor, lăsată nouă de Hristos;

Bucură-te, mângâierea noastră;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 8 – lea

Cu câtă seninătate ai stat, Maică, înaintea încercărilor vieţii, învelindu-te cu haina dragostei de Fiul tău şi Dumnezeu şi împodobită fiind cu o cunună de smerenie neţărmuită. Pentru aceasta, îngerii ţi-au slujit şi îţi slujesc cu bucurie, cântând Fiului tău preaiubit: Aliluia!

Icosul al 8 – lea

Aşa a binevoit Dumnezeu, ca să Se facă Om şi să aibă drept Maică pe cea mai frumoasă şi mai smerită dintre fecioarele lumii, pe Maria, fiica Anei. Îţi mulţumim, Doamne, că prin dânsa Tu ai căutat spre noi, ca să ne afli. Căci noi suntem oile cele pierdute, care suspină să le găseşti, grăind către Maica Ta aşa:

Bucură-te, mărgăritarul cel mai de preţ al pământului;

Bucură-te, lună între stelele Raiului;

Bucură-te, Maica lui Dumnezeu (Theotokos);

Bucură-te, cea anunţată de proorocii din vechime;

Bucură-te, ceea ce ai fost lăudată de Elisabeta;

Bucură-te, bucuria păstorilor veniţi la iesle;

Bucură-te, uimirea magilor veniţi din Răsărit;

Bucură-te, cea către care dreptul Simeon s-a închinat şi a profeţit;

Bucură-te, ceea ce ai plecat în Egipt, la sfatul îngerului;

Bucură-te, cea sub ochii căreia a crescut Pruncul dumnezeiesc;

Bucură-te, iubire de mamă pentru neamul creştinilor;

Bucură-te, cea mult cinstită de către Sfinţii Apostoli;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 9 – lea

Dorind să-ţi arate cinstea şi supunerea pe care ţi le poartă, Mântuitorul nostru, Domnul Iisus Hristos, a săvârşit prima Sa minune la îndemnul tău părintesc, Fecioară Maria, pe când vă aflaţi la o nuntă din Cana Galileii. Îţi mulţumim deci, ajutătoarea noastră, începătoarea minunilor, şi cu umilin-ţă Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9 – lea

Pentru mila şi ruga ta, Fecioară, Domnul a transformat apa în vinul cel bun, în Cana Galileii, învăţându-ne că aşa va fi pentru noi, cei păcătoşi, trecerea de la moarte la viaţă. Ne închinăm ţie, Maică şi Fecioară, şi te lăudăm grăind:

Bucură-te, cea plină de milă şi de har;

Bucură-te, ceea ce nu ne treci cu vederea de-a lungul vieţii noastre;

Bucură-te, rugătoarea noastră puternică;

Bucură-te, cea ale cărei rugăciuni sunt mereu ascultate;

Bucură-te, Preasfântă care ai pogorât cerul pe pământ;

Bucură-te, deschizătoarea uşii milei;

Bucură-te, smerenie îmblânzitoare;

Bucură-te, gând curat împodobit cu modestie;

Bucură-te, lacrima sfinţită a pământului;

Bucură-te, cea care te-ai făcut pricina celei dintâi minuni a lui Iisus;

Bucură-te, ajutătoarea familiilor creştine;

Bucură-te, ocrotitoarea copiilor;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 10 – lea

În lumea aceasta durerea nu conteneşte, suspinul nu se opreşte. Bucuria este trecătoare şi prea puţină pentru sufletele noastre însetate de veşnicie. Multă mângâiere şi alinare primim noi de la icoana Fecioarei Maria, rugându-ne cu credinţă. Bucuria cea veşnică să o ceri pentru noi, Fecioară, ca să putem cânta Domnului în vecii nesfârşiţi: Aliluia!

Icosul al 10 – lea

Exemplu de smerenie şi de răbdare ne este nouă Maica Preasfântă. Când suntem copleşiţi şi însinguraţi ne ridicăm ochii spre icoana dânsei, ştiind că nu ne-a părăsit. Te rugăm să ne dăruieşti din dulceaţa smereniei şi blândeţii tale, Fecioară, şi să ne ancorezi în răbdare până la sfârşitul vieţii noastre pământeşti, iar noi să te lăudăm aşa:

Bucură-te, oglindă străvezie a Raiului;

Bucură-te, ceea ce muţi din loc munţii neputinţelor noastre;

Bucură-te, curcubeul păcii şi al speranţei;

Bucură-te, alinătoarea inimilor obosite;
Bucură-te, ajutorul sărmanilor răbdători;

Bucură-te, minune tăinuită în smerenie;

Bucură-te, Maică a curăţiei sufleteşti;

Bucură-te, mânăstire în care a locuit Hristos;

Bucură-te, duioşie negrăită;

Bucură-te, preafericită şi multlăudată Fecioară;

Bucură-te, puritate neîntrecută de îngeri;

Bucură-te, ceea ce ne dai minunile ca o ploaie de primăvară;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 11 – lea

Ne smerim înaintea ta, Împărăteasă a blândeţii şi a bunătăţii şi îţi adu-cem în dar rugăciunile noastre nevrednice. Ştim că nu le vei trece cu vede-rea, ci le vei înfăţişa Fiului tău ca pe darurile celor trei Crai, cerându-I pentru noi milă, har şi pocăinţă. Dă-ne, Maică, rugăciunea neîncetată a inimii curate, ca să-I cântăm şi pe pământ, şi în cer, lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11 – lea

Tânjeşte sufletul nostru, Maică, după rugăciunea cea fără oprire a ini-mii, pe care tu ai avut-o, învăluită în smerenia ta adâncită. Nu ne lăsa, Maică, dorul neîmplinit, ci ajută-ne să ne transformăm în vase ale harului, în sfeşnice nestinse, ca împreună cu femeile mironosiţe şi cu cetele nenumărate ale tuturor Sfinţilor să te putem lăuda neîntrerupt, cântând:

Bucură-te, Maică a rugăciunii smerite;

Bucură-te, ceea ce nu ţi-ai curmat rugăciunea plină de iubire;Piczo Glitter Graphics

Bucură-te, Fecioară Maria, mijlocitoarea rugăciunii inimii;

Bucură-te, smerenie dezvăluită de Dumnezeu;

Bucură-te, Preacinstită Maică, noua Evă minunată;

Bucură-te, cea pe care şarpele cel vechi nu a putut să o ademenească;

Bucură-te, învingătoarea ispitelor prin smerenie şi iubire;

Bucură-te, prietena celor ce se ostenesc în rugăciuni şi privegheri;

Bucură-te, întăritoarea mânăstirilor ortodoxe;

Bucură-te, Floare neîntinată şi neveştejită a fecioriei şi smereniei;

Bucură-te, ceea ce ne îndemni la Împărtăşania cu Trupul şi Sângele Fiului tău iubit;

Bucură-te, Maica Mântuitorului lumii;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 12 – lea

Nu îndrăznim să privim chipul tău preafrumos din icoană, în care străluceşti ca o Împărăteasă a lumii. Cu capul plecat te rugăm, Maică a noastră, să nu ne lipseşti în viaţa cea veşnică de vederea chipului tău minunat şi a Fiului tău Celui biruitor. Primeşte, Doamnă şi Stăpână, firava noastră rugă, din inimă zdrobită, ca glasul nostru să se poată împleti în eternitate cu cel îngeresc într-un neoprit: Aliluia!

Icosul al 12 – lea

Inima noastră plânge, Maică, după vederea ta neîncetată, ca Doamnă şi Împărăteasă în Rai, alături de Dumnezeu, de Îngeri şi de Sfinţi. Ajută-ne şi învaţă-ne să urcăm acolo, pe treptele rugăciunii smerite, având darul discernământului, pentru care să îţi mulţumim cu umilinţă:

Bucură-te, Doamna noastră preacinstită;Piczo Glitter Graphics

Bucură-te, strălucire plină de iubire;

Bucură-te, ceea ce ai bucurat pe părinţii tăi cei credincioşi;

Bucură-te, cântec în acorduri de smerenie şi har;

Bucură-te, ciocârlia lumii, ceea ce te-ai înălţat cel mai mult spre Soarele neapus;

Bucură-te, privighetoare ce ne alini dorurile cele curate ale inimii;

Bucură-te, slava şi frumuseţea omenirii;

Bucură-te, scară împodobită spre cer;

Bucură-te, psaltire alungătoare a demonilor;

Bucură-te, cea mai strălucitoare biserică a noastră;

Bucură-te, Regina Îngerilor şi a Sfinţilor;

Bucură-te, ceea ce ne aştepţi în Raiul lui Hristos;

Bucură-te, Floarea smereniei, Fecioară Maică!

Condacul al 13 – lea

O, Floarea smereniei, Maica bunătăţii şi a iubirii neţărmuite, Fecioară Maria, ajută-ne pe calea acestei vieţi, dăruindu-ne răbdare şi rugăciune smerită, cuget plecat şi ochi deschişi ai sufletului, ca să te putem slăvi pururea în Raiul duhovnicesc, unde ne aştepţi cu dragoste, de-a dreapta Fiului tău. Şi atunci, mântuiţi, să-I putem cânta Lui, neîncetat: Aliluia!

(de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Rugăciune către Preasfânta
Născătoare de Dumnezeu

Preasfântă Fecioară, Floare a smereniei, bunătăţii şi a dragostei curate, Sfeşnic strălucitor şi plin de har, primeşte puţina noastră rugăciune şi nu ne ruşina în cererile noastre.
Ştim că nu avem Fericirea inimii curate, pentru a-L vedea pe Dumnezeu, şi nici Fericirea celor smeriţi, pentru a fi mângâiaţi de harul necreat. De asemenea, nici de celelalte Fericiri, propovăduite de Fiul tău, nu ne-am apropiat. Nefericiţi şi zbuciumaţi, singuri vinovaţi de nefericirea noastră, strigăm către tine, Maică şi Învăţătoare a noastră, ca să ne ajuţi să urcăm pe cele nouă trepte ale Fericirilor, către Fiul tău Dumnezeiesc, de care nu vrem să ne lipsim nici acum şi nici în vecii cei fără de timp.
Primeşte această zdrobire a inimii noastre sălbăticite şi cere pentru noi mila cerească şi puterea de a ne recunoaşte şi spovedi cu sinceritate păcatele cele de voie şi pe cele fără de voie, ca să ne putem împărtăşi cu Sfintele Taine, cele dăruite nouă spre viaţa veşnică.
Nu ne uita, Maică a creştinilor, Maica noastră, bucuria noastră în întristări şi sprijinitoarea noastră în necazuri şi dă-ne curajul mărturisirii dreptei-credinţe prin fapte bune, în toate zilele vieţii noastre. Amin.

Rugăciune de mulţumire către Maica Domnului

Nu ne vom opri elanul inimii numai la cereri şi laude, ci dorim din tot sufletul să-ţi mulţumim pentru întreg ajutorul văzut şi nevăzut, Regină înfrumuseţată, Preasfântă Maică a Împăratului făpturii.
Ne adăugăm mulţumirea la izvorul de recunoştinţă al tuturor credin-cioşilor, care curge neîncetat spre tine şi spre Fiul tău, fiind plin de lacrimi de bucurie pentru rugăciunile ascultate şi pentru inima odihnită la lumina Adevărului veşnic.
Îţi mulţumim cu smerenie, înaintea icoanei tale, Preacinstită Maică!
Îţi mulţumim cu lacrimi, cu rugăciuni, cu acatiste şi cu cântări duhovniceşti!
Îţi mulţumim în fiecare zi a vieţii noastre, cu gândul plin de recunoştinţă! Amin.

Un mesaj frumos din Constanţa

Buna seara. De doua zile incerc sa va scriu dar, probabil asa trebuia sa fie. Vroiam sa va propun ca 3 miercuri la rind sa aducem ruga de multumire Dumnezeului Tata, Domnului Isus, Sfintei Maria, Sfintului Duh, Ingerilor si Arhanghelilor. Sa nu cerem nimic ci doar sa multumim, dar vad ca s-a infaptuit deja gindul meu si ma intreb a fost intuitie sau telepatie? Poate d-stra puteti sa ma lamuriti. Va multumesc cu iubire si pace! Maria D. din Constanţa

Anunţ pentru rugăciunea de miercuri seara, 6 februarie 2013

Rugăciunea de miercuri seara, 6 februarie 2013 este:

ACATIST DE MULTUMIRE
” SLAVA LUI DUMNEZEU PENTRU TOATE”

Dupa obisnuitul inceput se zic Condacele si Icoasele.
CONDACUL I
Imparate al veacurilor, Cel ce nu suferi stricaciune, Tu tii in dreapta Ta toate cararile vietii omenesti cu puterea proniei Tale celei mantuitoare. Iti multumim pentru binefacerile Tale cele aratate si cele ascunse, pentru viata pamanteasca si pentru cerestile bucurii ale Imparatiei Tale. Arata-ne si de acum mila Ta, celor ce cantam: Slava Tie, Dumnezeule in veci!
ICOS I
Venit-am pe lume prunc slab si neajutorat, dar Ingerul pazitor a intins aripi luminoase, ocrotind leaganul copilariei mele. Dragostea Ta straluceste de atunci peste toate cararile mele, in chip minunat calauzindu-ma catre lumina vesniciei. Cu slava s-au aratat, din prima zi si pana acum, darurile Proniei Tale cele imbelsugate. Iti multumesc si strig cu toti cei care Te cunosc pe Tine:
Slava Tie, Celui ce m-ai chemat la viata;
Slava Tie, Celui ce mi-ai aratat frumusetea lumii;
Slava Tie, Celui ce ai deschis inaintea mea cerul si pamantul ca pe o carte a vesnicei intelepciuni;
Slava Tie, pentru vesnicia ce se arata in luma cea vremelnica;
Slava Tie, pentru milele Tale cele aratate si cele ascunse;
Slava Tie, pentru fiecare suspinare in incercarile mele;
Slava Tie, pentru fiecare pas al vietii, pentru fiecare clipa de bucurie;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!
CONDACUL II
Doamne, ce bine e sa fii oaspetele zidirii Tale: vantul bine inmiresmat, muntii care tind spre cer, apele ca niste oglinzi nemarginite in care se rasfrang aurul razelor si curgerea lina a norilor. Intreaga fire sopteste tainic, toata e plina de mangaiere, pasarile si dobitoacele poarta pecetea iubirii Tale. Binecuvantat este pamantul cu frumusetea cea degrab trecatoare care desteapta dorul de vesnicul locas unde intru nestricacioasa frumusete se aude cantarea: Aliluia!
ICOS II
M-ai adus in viata aceasta ca intr-un rai preasfant. Am vazut cerul ca un potir albastru si adanc, in azurul caruia canta pasarile, am ascultat fosnetul linistitor al padurii si susurul dulce – glasuitor al apelor, m-am infruptat din roadele bine inmiresmate si dulci, ca si din mierea cea parfumata. Ce bine e la Tine pe pamant si cata bucurie sa fii oaspetele Tau!
Slava Tie, pentru praznicul vietii;
Slava Tie, pentru buna mireasma a lacramioarelor si a trandafirilor;
Slava Tie, pentru felurimea cea desfatata a roadelor si a semintelor;
Slava Tie, pentru stralucirea de giuvaer din roua diminetii;
Slava Tie, pentru surasul desteptarii scaldate in lumina;
Slava Tie, pentru frumusetea zidirii mainilor Tale;
Slava Tie, pentru viata veacului acesta, prevestitoare a celei ceresti;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!
CONDACUL III
Prin puterea Sfantului Duh imprestie mireasma orice floare – tainica adiere de parfum, gingasa alcatuire de culori, frumusetea Celui mare intru cele smerite. Lauda si cinste Facatorului de viata Dumnezeu, Cel Care a incununat tarina cu aurul spicelor si cu azurul abastrelelor, iar sufletul cu bucuria vederii celor tainice. Veseliti-va si-I cantati Lui: Aliluia !
ICOS III
Cat de minunat esti in sarbatoarea primaverii, cand se trezeste la viata toata faptura si noi strigam cu bucurie catre Tine: Tu esti Izvorul vietii, Tu esti Biruitorul mortii !
Mangaiate de lumina lunii si de cantecele privighetorilor stau vaile si codrii in vesminte de nunta. Intreaga lume e mireasa Ta si ca pe Mirele ei vesnic te asteapta. Daca iarba campului astfel o imbraci, pre noi , oare cum ne vei preschimba in veacul Invierii ce va sa fie? Cum vor lumina trupurile noastre, iar sufletele cum vor straluci?
Slava Tie, Celui ce ai scos dintru intunecimile pamantului felurite culori si gusturi si miresme;
Slava Tie, pentru zidirea cea primitoare si bogata in mangaiere;
Slava Tie, ca ne-ai inconjurat cu mii si mii de fapturi;
Slava Tie, pentru adancul intelepciunii Tale, care si-a pus pecetea peste intreaga lume;
Slava Tie, cu evlavie sarutam urmele pasilor Tai nevazuti;
Slava Tie, Celui ce ai aprins inaintea noastra lumina cea stralucitoare a vietii vesnice;
Slava Tie, pentru nadejdea vietii nestricacioase, nepierritoare , desavarsite;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!
CONDACUL IV
Cu cata dulceata ii indestulezi pe cei ce se gandesc la Tine, ce Facator de viata este Cuvantul Tau cel Sfant! Mai placuta decat untdelemnul si mai dulce decat fagurii este impreuna – grairea cu Tine. Rugaciunea adusa Tie prinde viata si se inaripeaza: cu ce cutremur se umple sufletul si cat de marete si pline de talc par atunci viata si faptura toata! Unde nu esti Tu – acolo este pustiu. Unde esti Tu – acolo e bogatia sufletului, acolo se revarsa, ca un suvoi de apa vie, cantarea: Aliluia!
ICOS IV
Cand se lasa inserarea pe pamant si se asterne linistea aducand vremea odihnei si a somnului obstesc, palatele stralucitoare inchipuite de norii poleiti cu aurul amurgului imi par a fi camara Ta. Foc si porfira, aur si azur graiesc proorocind despre frumusetea cea negraiata a cerestilor Tale salasuri si cu glas de praznuire striga:
Slava Tie, Celui ce ai revarsat asupra lumii adanca pace;
Slava Tie, pentru raza de ramas – bun a soarelui care apune;
Slava Tie, pentru darul somnului odihnitor;
Slava Tie, pentru bunatatea Ta vadita in intuneric prin lumina pe care o tesi in inimile noastre;
Slava Tie, pentru rugaciunile smerite ale sufletului pazit de inger;
Slava Tie, pentru desteptarea fagaduita in bucuria vesnicei zile neinserate;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!
CONDACUL V
Nu sunt cumplite viforele pentru acela in al carui suflet straluceste faclia focului Tau. Imprejur – vreme rea si intuneric, groaza si urlet de vijelie; iar in sufletul lui pace si lumina: acolo e Hristos ! Si inima canta: Aliluia!
ICOS V
Vad cerul Tau stralucitor de stele. O, cat esti de bogat si cate lumini ai ! Prin razele indepartatilor luminatori ma priveste vesnicia; sunt asa mic si neinsemnat, dar cu mine este Domnul si pretutindeni sunt pazit de dreapta Lui cea iubitoare.
Slava Tie, pentru necontenita Ta purtare de grija;
Slava Tie, pentru oamenii pe care pronia Ta mi i-a adus in cale;
Slava Tie, pentru dragostea rudelor, pentru daruirea prietenilor;
Slava Tie, pentru blandetea dobitoacelor care-mi slujesc;
Slava Tie, pentru clipele luminoase ale vietii mele ;
Slava Tie, pentru bucuriile limpezi ale inimii;
Slava Tie, pentru fericirea de-a trai, de-a ma nevoi si de-a contempla;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!
CONDACUL VI
Cat esti de maret si de apropiat intru cumplita suflare a furtunii, cum se vadeste atotputernicia mainilor Tale in serpuirea fulgerelor orbitoare: minunata este maretia Ta. Glasul Domnului peste campii si in fosnetul codrilor, glasul Domnului in purcederea tunetelor si ploii, glasul Domnului peste ape multe. Laudat fii in vuietul muntilor care scuipa foc. Tu scuturi pamantul ca pe un vesmant; Tu inalti pana la cer valurile marii. Lauda Tie, Celui ce ai smerit trufia omeneasca, facand se se inalte strigat de pocainta: Aliluia!
ICOS VI
Ca fulgerul cand lumineaza camarile ospatului si dupa el par jalnice toate facliile, asa ai stralucit si tu in sufletul meu, fara de veste, la vremea celor mai mari bucurii ale mele; iar dupa lumina ta de fulger, ce palide, intunecate si firave pareau aceste bucurii… Sufletul meu nazuieste spre Tine!
Slava Tie, culme a celor mai inalte visuri omenesti;
Slava Tie, pentru setea noastra nepotolita dupa impartasirea cu Dumenezeu;
Slava Tie, Celui ce ai aprins in noi un dor mai mare de cele ceresti decat de cele pamantesti;
Slava Tie, Celui ce faci din noi fii ai luminii invesmantandu-ne cu cele mai gingase raze ale Tale;
Slava Tie, Celui ce ai zdrobit puterea duhurilor intunericului si ai sortit tot raul nimicirii;
Slava Tie, pentru descoperirile Tale;
Slava Tie, pentru fericirea de a Te simti si a vietui cu Tine;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!
CONDACUL VII
In sanul minunatei simfonii care ne infasoara cu bogatele ei armonii se face auzita chemarea Ta. Tu ne descoperi pridvorul Imparatiei ce va sa fie in dulceata cantarilor, in minunatele acorduri ale sunetelor, in simtirea inalta din glasuirea lor, in stralucirea lucrarii artistului. Orice adevarata frumusete ne poarta sufletul spre Tine, ca o puternica chemare, facandu-ne sa inaltam cu glas de sarbatoare cantarea: Aliluia!
ICOS VII
Cu pogorarea Sfantului Duh, Tu luminezi si faci sa rodeasca arta pictorilor, inspiratia poetilor, gandirea savantilor. Cu puterea cunoasterii de sus patrund ei legile Tale, luminandu-le adancul intelepciunii Tale de Ziditor. Lucrarile lor si fara de voie Te marturisesc: O, cat de mare esti in operele lor, cat esti de mare in omul pe care tu l-ai facut!
Slava Tie, Celui ce Ti-ai aratat puterea in legile ce carmuiesc zidirea;
Slava tie, ca toata faptura e plina de legile pe care i le-ai randuit;
Slava Tie, pentru tot ce ni s-a descoperit prin harul Tau;
Slava Tie, pentru ceea ce cu intelepciune ne-ai ascuns;
Slava Tie, pentru geniul mintii omenesti;
Slava Tie, pentru puterea de-a lucra cele de folos;
Slava Tie, pentru limbile de foc ale inspiratiei;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!
CONDACUL VIII
Cat de apropiat esti de noi in ziua bolii! Tu Insuti cercetezi pe cei bolnavi, Tu Insuti Te apleci spre patul celui suferind. Si inima lui sta de vorba cu Tine. Tu luminezi sufletul cu pace in vremea grelelor patimiri si scarbe, Tu trimiti ajutor neasteptat. Tu mangai, Tu cercetezi cu dragoste si mantui, Tie Iti inaltam cantare: Aliluia!
ICOS VIII
Cand, prunc fiind, Te-am chemat cu intelegere pentru prima oara, mi-ai implinit rugaciunea si mi-ai adumbrit sufletul cu pacea harului Tau. Atunci am inteles ca Tu esti bun si fericiti sunt cei ce alearga la Tine. Am inceput a Te chema din ce in ce mai des, iar acum strig:
Slava Tie, Celui ce plinesti cererea mea pentru cele bune;
Slava Tie, Celui ce veghezi necontenit asupra mea;
Slava Tie, Celui ce tamaduiesti neputintele si scarbele cu trecerea vindecatoare a timpului;
Slava Tie, Celui ce singur stii de ce ingadui sa fim prigoniti pe nedrept;
Slava Tie, Celui prin Care nici o pierdere nu e de neinlocuit si tuturor le daruiesti viata de veci;
Slava Tie, Celui ce faci nepieritor tot lucrul cel inalt si bun;
Slava Tie, Celui ce ne-ai fagaduit reintalnirea cea dorita cu cei de aproape ai nostri adormiti intru nadejdea Invierii;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!
CONDACUL IX
De ce zambeste tainic toata faptura in zilele de praznic? De ce atunci se ravarsa in inima o minunata usurare, fara asemanare cu cele pamantesti si insusi vazduhul devine altar si biserica purtatoare de lumina? E adierea harului Tau, e stralucirea Taborului, cerul si pamantul canta atunci lauda: Aliluia!
ICOS IX
Cand m-ai insuflat spre a sluji aproapelui, luminandu-mi sufletul cu umilinta, atunci una din razele Tale nenumarate a cazut asupra inimii mele, si ea s-a facut purtatoare de lumina, fier in vapaie: am privit chipul Tau tainic si neapropiat.
Slava Tie, Celui ce ai preschimbat viata noastra cu faptele bunatatii;
Slava Tie, Celui ce ai pecetluit cu negraita dulceata fiecare din poruncile Tale;
Slava Tie, Celui ce Te salasluiesti in chip nevazut acolo unde adie buna mireasma a milostivirii;
Slava Tie, Celui ce ne-ai trimis nereusite si scarbe , ca sa ne intoarcem ochii spre suferinta celorlalti;
Slava Tie, Celui ce ai pus mare rasplata in insasi fapta buna;
Slava Tie, Celui ce primesti avantul spre cele inalte;
Slava Tie, Celui ce invalui cu iubirea mai presus de toate;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!
CONDACUL X
Un lucru prefacut in pulbere nu se alcatuieste iarasi din aceasta, dar Tu invii pe cei a caror constiinta s-a stins si intorci la frumusetea cea dintai sufletele ce o pierdusera fara nadejdea de-a o mai dobandi. Cu Tine nimic nu e cu neputinta de indreptat. Tu esti cu totul dragoste. Tu esti Cel ce pe toate le zidesti si Cel ce iarasi dai viata. Pe Tine te laudam cantand: Aliluia !
ICOS X
Dumnezeul meu, Cel ce cunosti caderea ingerului trufas al zorilor, mantuieste-ma cu harul Tau, nu ma lasa sa ma indepartez si sa ma indoiesc de Tine. Ascute auzul meu, ca sa aud in toate clipele vietii mele glasul Tau tainic si sa-ti strig, iubitorule de oameni:
Slava Tie, pentru minunatele potriviri de intamplari pe care le-a randuit pronia Ta;
Slava Tie, pentru presimtirile daruite de har;
Slava Tie, pentru povetele glasului tainic;
Slava Tie, pentru descoperirile din vis si din trezie ale cuviosilor Tai;
Slava Tie, Celui ce zadarnicesti planurile nefolositoare;
Slava Tie, Celui ce ne trezesti prin suferinte din betia patimilor;
Slava Tie, Celui ce smeresti spre mantuire trufia inimii;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!
CONDACUL XI
Prin lantul de gheata al veacurilor simt suflul fierbinte al dumnezeirii Tale si dragostea Ta de oameni. Tu esti aproape, sorocul vremurilor se apropie. Vad Crucea Ta: ai indurat-o pentru mine. In pulbere se asterne duhul meu inaintea Sfintei Cruci: aici e biruinta iubirii si a mantuirii, aici nu inceteaza in veci lauda: Aliluia!
ICOS XI
Fericit cel care va cina in Imparatia ta, insa Tu m-ai impartasit inca de pe pamant cu aceasta fericire, de fiecare data cand mi-ai intins cu dreapta Ta dumnezeiasca Trupul si Sangele Tau, iar eu, mult pacatosul, am primit Sfintele Taine si am simtit iubirea Ta cea negraita si mai presus de fire.
Slava Tie, pentru puterea harului Tau cel necuprins si de viata facator;
Slava Tie, Celui ce ai inaltat Biserica Ta ca adapost lumii ostenite;
Slava Tie, Celui ce ne-ai nascut a doua oara prin apele cele de viata facatoare ale Botezului;
Slava Tie, caci Tu intorci celor ce se pocaiesc neprihanirea crinilor;
Slava Tie, adanc nesecat al iertarii;
Slava Tie, pentru paharul vietii si pentru painea bucuriei vesnice;
Slava Tie, Celui ce ne-ai ridicat spre cer;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!
CONDACUL XII
De multe ori am privit cum se rasfrangea Slava Ta pe chipurile celor raposati. Cum straluceau de nepamanteasca frumusete si bucurie, cat de nematerialnice pareau trasaturile lor: cu adevarat era praznicul fericirii si al odihnei in sfarsit atinse; tacerea lor striga spre Tine. In ceasul sfarsitului lumineaza si sufletul meu, cel care striga: Aliluia!
ICOS XII
Ce inseamna laudele mele inaintea Ta ! Eu nu am auzit cantarea heruvimilor – aceasta este partea sufletelor inalte – dar stiu cum te slaveste firea. Am privit iarna cum, sub tacerea lunii, intreg pamantul Iti aduce tihnita rugaciune, invesmantat in haina alba, stralucind de nestematele zapezii. Am vazut cum se bucura de Tine soarele care rasare si-am auzit corurile pasarilor slavoslovind. Am auzit cum fosnesc codrii, canta vanturile si apele susura cu taina despre Tine, am auzit cum Te propovaduiesc cetele luminatorilor prin miscarea pe care le-ai randuit-o, cu intelepciune pe nesfarsitele intinderi.
Ce e lauda mea ! Firea este ascultatoare, iar eu nu sunt. Atata cat traiesc si vad dragostea Ta, ravnesc sa-Ti multumesc, sa ma rog Tie si sa strig:
Slava Tie, Celui ce ne-ai aratat lumina,
Slava Tie, Celui ce ne-ai iubit cu dragoste adanca, nemasurata si dumnezeiasca,
Slava Tie, Celui ce ne umbresti cu lumina, cu cetele sfintilor si ingerilor Tai,
Slava Tie, Preasfantule Parinte, Care ne-ai chemat sa dobandim Imparatia Ta,
Slava Tie, Duhule Sfinte, Soare De-Viata-Facator al veacului ce va sa vina;
Slava Tie, Fiule al lui Dumnezeu, incepatura a mantuirii noastre;
Slava Tie, pentru toate, Treime Dumnezeiasca si Preabuna;
Slava Tie, Dumnezeule, in veci!
CONDACUL XIII
O, Preabuna si De-Viata-Facatoare Treime, primeste multumire pentru toate milele Tale si ne arata vrednici de binefacerile Tale ca, inmultind talantii care ne-au fost incredintati, sa intram in vesnica bucurie a Domnului nostru cantand cantare de biruinta: Aliluia !
Acest Condac se zice de trei ori.
Apoi se zice Icosul intai: Venit-am pe lume… si Condacul intai: Imparate al veacurilor…
Si se face otpustul.