"Şi acum rămân acestea trei: credinţa, nădejdea şi dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea.” (I Corinteni 13, 1-13)

NĂSCUT DIN CER ŞI LUME

 

Ce linişte plăcută se-aşterne-n mine acum !

Sunt plin de-atâtea „taine” născute din zbucium.

Trecut-am printr-o mare de chin şi-ngrijorare,

Ce-adâncă-i  ,,căutarea”, ce jalnică vâltoarea !

 

Ce linişte mă-nalţă acum după „oprire” !

Găsit-am chiar în mine o „tainică” iubire.

Ieşit-am plin de Tine, necopt, dar în formare.

Trăiesc o transformare! Ce mistică schimbare!

 

Doar liniştea se-aşterne în mintea mea acum.

În suflet, toate „grele”, încet, încet apun.

Nu Te mai caut, Doamne, nu mai doresc nimic,

Tu eşti acum în mine, oricât aş fi de mic.

 

Când mă cufund în mine, în liniştea-mi deplină,

Sunt universul christic, scăldat de-a Ta lumină.

Schimbat-am lumea-n care odat’ eram închis.

Ce dulce este „cerul” ce-n mine l-am deschis!

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: